Thomas de Maizière, ministrul federal de interne, a prezentat la Berlin un amplu catalog de măsuri privitoare la ridicarea gradului de securitate în Germania.
Într-o conferinţă de presă, de Maizière a declarat că politica trebuie să acţioneze cu hotărîre, dar şi cu deosebită atenţie faţă de atacurile care au avut loc în ultimele săptămîni în Germania. Totodată, a subliniat că acum reacţiile la violenţă nu trebuie să producă „ură şi divizare” în societate.
În acelaşi timp, ministrul a ţinut să sublinieze că el crede că propunerile sale vor găsi înţelegere din partea social-democraţilor care, împreună cu creştin-democraţii participă la guvernare.
Propunerile lui de Maizière cuprind trei elemente de bază: 1) personalul forţelor de siguranţă, 2) măsuri de prevenire a unor acţiuni şi 3) aplicarea fermă a legilor în cazul unor infractori sau unor persoane care pregătesc infracţiuni, respectiv constituie o ameninţare la adresa siguranţei. În acest context, el a anunţat că în momentul de faţă se studiază în ce măsură trebuie să fie completat personalul din cadrul poliţiei federale, a Oficiului Federal pentru Combaterea Criminalităţii şi a Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei (Verfassungsschutz – adică a serviciului de informaţii interne). În actuala perioadă legislativă, a precizat ministrul, în structurile de securitate au şi fost create peste 4.600 de posturi noi.
În ceea ce priveşte măsurile preventive, de Maizière a anunţat că se intenţionează modificări privind secretul medical.
Medicii ar urma să nu mai fie obligaţi să păstreze confidenţiale anumite informaţii ale pacienţilor, dacă află că cineva pregăteşte vreo infracţiune.
Despre acest punct al proiectului ministerial presa a aflat deja ieri, iar reacţiile de respingere nu au întîrziat. Astfel, preşedintele camerei psihoterapeuţilor, Dietrich Munz, a arătat într-un interviu acordat televiziunii publice (ARD), că propunerea nu ţine cont de legile deja existente. Aceste legi obligă oricum medicii să anunţe autorităţile cînd află de la un pacient că acesta pregăteşte o acţiune teroristă sau intenţionează să ucidă mai multe persoane.
Ministrul de interne a anunţat şi înăsprirea reglementărilor privind dreptul de şedere în Germania.
În afară de aceasta, se va introduce în Codul de procedură penală un articol care vizează „periclitarea ordinii publice” şi care facilitează reţinerea unor persoane ce urmează să fie expulzate din Germania.
Publicitatea şi manifestările în favoarea terorismului urmează să fie pedepsite. Cetăţeni germani care s-au alăturat unor miliţii teroriste şi mai deţin o altă cetăţenie urmează să piardă cetăţenia germană. În consecinţă, se urmăreşte şi expulzarea acestor persoane în ţara a căror cetăţenie o mai deţin.
În vederea prevenirii unor forme de radicalizare a unor refugiaţi, ministrul a subliniat necesitatea îmbunătăţirii serviciilor de asistenţă. Astfel, cadrele didactice, de exemplu, trebuie pregătite pentru a acţiona într-un mod adecvat faţă de persoane traumatizate.
Ministrul a mai spus că se examinează modalităţile de transmitere a unor date culese de Oficiul Federal pentru Migranţi şi Refugiaţi (BAMF) către autorităţile siguranţei de stat.
După ce miercuri s-au aflat detalii legate despre o declaraţie a miniştrilor de interne ai landurilor cu guverne creştin-democrate, în care se cere interdicţia de a purta aşa numita burka în locuri publice, de Maizière a spus că nu poate fi de acord cu această propunere. Interdicţia de a purta burka, a spus ministrul, se va lovi de prevederile constituţiei. „Nu se poate interzice orice, ce nu ne convine”, a spus el în timpul conferinţei de presă.
Declaraţia colegilor săi mai cuprinde şi o altă propunere pe care ministrul nu o acceptă şi anume dreptul la cetăţenie dublă.
Miniştrii creştin-democraţi de interne consideră că dubla cetăţenie ar fi o piedică pentru integrare şi facilitează existenţa unei „leialităţi duble”. „Cine vrea să se angajaze în favoarea politicii unui stat străin, să părăsească Germania”, se spune textual în declaraţia citată. Aceasta urmează să fie publicată integral, săptămîna viitoare, sub denumirea „Declaraţia de Berlin”.
