Aflat în vizită la Chișinău, premierul român Dacian Cioloș a spus astăzi că Republica Moldova ar putea primi și a doua tranșă din împrumutul românesc de 150 de milioane de euro după ce va semna un acord cu Fondul Monetar Internațional. Cu o zi mai devreme, România anunțase eliberarea primei tranșe de 60 de milioane de euro din împrumutul de salvare, care a fost promis Chișinăului cu un an în urmă, dar care a fost blocat o vreme de partea română, care a cerut mai întâi luarea unor măsuri de redresare în sectorul bancar moldovean după „furtul miliardului”.
Autorităţile române par să creadă cu tărie că întârzierea creditului și-ar fi atins scopul, pentru că a impulsionat reformele, ceea ce ar fi ajutat Moldova nu doar să obţină, în sfârşit, acest împrumut, ci să-şi restabilească relaţiile şi cu alţi donatori.
Dacian Cioloş spunea la Chişinău, astăzi dimineaţă, după o primă discuţie purtată cu Pavel Filip:
„Nu au fost nişte condiționalități puse de cineva care dă cuiva care cere. Au fost măsuri care au rezultat şi din problemele ridicate chiar de oamenii care erau în stradă acum câteva luni la Chişinău şi din nevoia de a progresa pe domeniul economic, bancar, financiar, reforma justiţiei. Abordarea pe care am avut-o a fost să facem în aşa fel ca acest împrumut să deschidă calea şi pentru alte finanţări, de la FMI, de la Comisia Europeană.”
„Dacă acest împrumut ar fi venit înainte ca Republica Moldova să înceapă procesul de reforme şi să aibă şi ceva rezultate, atunci ar fi fost o situaţie dificilă pentru noi toţi, pentru că practic nu ar fi ajutat la redobândirea încrederii,” spunea la rândul ei Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice al României, care-l însoțește pe Dacian Cioloş în prima sa vizită în calitate de premier al României în Republica Moldova.
Dacian Cioloş mai spune că înainte să pornească spre Chişinău a vorbit cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politica vecinătății, şi a aflat că şi UE ar fi pe punctul de a relua finanţarea Republicii Moldova:
„Faptul că astăzi banii sunt deja în contul guvernului Republicii Moldova, că guvernul Republicii Moldova e pe cale de a încheia un acord cu FMI, că sunt reforme care au progresat în mod clar şi există această recunoaştere la nivelul Comisiei Europene. Chiar ieri am avut o discuţie cu comisarul european Hann şi mi-a confirmat că şi Comisia Europeană va începe demersurile pentru redeschiderea finanţării, asta arată că modul de muncă pragmatic pe care ni l-am propus de la bun început a dat rezultatele scontate.”
Republica Moldova nu avea mai puţină nevoie de bani în toamna anului trecut, când împrumutul a fost blocat. Numai că atunci Bucureştiul nu avea încredere că Chişinăul va continua reformele pro-europene. Un guvern pro-european, cel condus de Valeriu Streleţ, fusese demis atunci în cadrul unei regrupări de forte în parlament după prăbuşirea politică a liberal-democraţilor, iar Republica Moldova intrase într-o nouă criză guvernamentală cu final greu de prevăzut. Toate ac estea se întâmplau în vreme ce Republica Moldova se află sub presiunea măririi deficitului şi a presiunii asupra cursului de schimb, urmare a fortului bancar, și în afara unui acord cu FMI.
Între timp, autorităţile au reuşit să numească prin concurs un guvernator cu carieră internaţională la Banca Naţională şi să dea start adoptării în Parlament a unui pachet de legi care, teoretic, ar trebui să fie un început de redresare a situaţiei în sistemul bancar. Cel mai important, însă, e că autorităţile au reuşit să dezghețe relaţia cu FMI, care ar putea să decidă în octombrie acordarea unui împrumut către guvernul de la Chişinău.
În aceste condiţii, spun unii observatori de la Bucureşti, printre ei Armand Goşu, expert în spaţiul ex-sovietic, România este prima care nu avea cum să dea înapoi:
„E un semn că România rămâne dedicată dosarului Republica Moldova, în ciuda progreselor îndoielnice pe care guvernul de la Chişinău le-a făcut.”
Analistul român Iulian Chifu, ex-consilier prezidenţial, crede că decizia României de a debloca creditul către Chişinău ţine, în egală măsură, atât de reuşita guvernului moldovean de a restabili încrederea partenerilor, cât şi de dorinţa Bucureştiului de a ajuta Republica Moldova să rămână pe un curs pro-european, ba poate chiar să avanseze pe el:
„Criteriile au fost îndeplinite şi, în consecinţă, conform hotărârii parlamentului, vin banii. Pe de altă parte, România are chiar la nivelul unei strategii naţionale integrarea europeană a Republicii Moldova. Deci, e interesul României menţinerea cursului european. Iar Dacian Cioloş, în calitate de premier, îndeplineşte această strategie.”
La modul practic, împrumutul românesc înseamnă, de fapt, aşa cum a afirmat astăzi ministrul finanţelor de la Chişinău, Octavian Armaşu, încheierea perioadei de austeritate. De acum încolo, putem relua finanţarea tuturor proiectelor de dezvoltare, a anunţat pe un ton optimist ministrul Armaşu, începând cu cele de infrastructură şi terminând cu cele legate de achiziţii.
