Guvernul vrea să pună capăt eternei dispute legate de votul românilor din străinătate şi a adoptat pentru aceasta un nou set de reguli pentru alegerile din decembrie. A fost nevoie să modifice Legea referitoare la votul prin corespondenţă şi pe cea pentru alegerile din Senat şi Camera Deputaţilor. Dacă regulile jocului electoral nu s-ar schimba, turul de scrutin din decembrie ar putea deveni o reeditare a alegerilor prezidenţiale de acum doi ani, când sute de mii de români au încercat, mulţi inutil, să voteze la cele mai puţin de trei sute de secţii de votare din străinătate.
E drept, numărul secţiilor de votare din străinătate crescuse în 2014 cam cu douăzeci şi cinci la sută faţă de 2008 (de la 212, la 294), proporţional cu numărul românilor plecaţi. Însă niciodată autorităţile nu au părut interesate să adapteze numărul acestor secţii cu potenţialul electoral din ţările de rezidenţă ale românilor. Motivul este că votul acestora a stârnit ades resentimentele politicienilor care puteau cumpăra şi controla opţiunile electoratului autohton, nu şi pe cele ale românilor din străinătate.
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început mandatul promiţând un nou set de legi electorale însă de această promisiune ar fi trebuit să se ţină politicienii. Deşi, în principiu, de acord cu modificarea regulilor electorale, majoritatea parlamentară a împiedicat prin diverse tertipuri adoptarea noului pachet legislativ. Liderii PSD nu au ascuns că sunt de părere că românii din străinătate, a căror ostilitatea i-a făcut, în parte, să piardă alegerile prezidenţiale, nu ar trebui discriminaţi pozitiv. Nu demult s-a decis ca aceştia să se înscrie în Registrul Electoral pentru a putea vota şi prin corespondenţă însă procedurile erau greoaie şi presupuneau o întreagă hârţogăraie încât nu s-au înscris decât câteva mii de oameni. Conform statisticilor, în străinătate trăiesc aproximativ două milioane şi jumătate de români, cei mai mulţi (aproximativ sase sute de mii) în Italia. Exista aşadar riscul ca doar patru români din o mie să voteze în străinătate.
Guvernul nu a mai aşteptat ca Parlamentul să dezbată pachetul de măsuri pentru modificarea legilor electorale, mai ales că timpul trece şi există riscul depăşirii termenului-limită pentru înscrierea în registrul electoral. Pentru a mai câştiga ceva timp, Dacian Cioloş a stabilit ca data alegerilor să fie 11 decembrie, aşadar cu două săptămâni mai târziu decât se aşteptau partidele. Această hotărâre intră în vigoare pe 12 septembrie când va începe oficial perioada electorală. Schimbarea agendei electorale atrage după sine un mic truc aritmetic: înscrierile în registrul electoral încep în anul electoral din 1 aprilie, şi se încheie cu 48 de ore înainte de începerea perioadei electorale. Prin perioadă electorală se înţelege conform Legii alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor (articolul 119) „intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor (...)” Prin amânarea alegerilor şi a publicării deciziei în Monitorul Oficial, premierul a câştigat ceva timp suplimentar în contul românilor din străinătate care vor (dar nu au apucat) să se înscrie în Registrul Electoral, pentru că termenul limită de înscriere este pe 10 septembrie. Decizia de a schimba data alegerilor a nemulţumit profund PSD care se teme pe de-o parte, că electoratul tradiţional al partidului va sta în casă din cauza vremii nefavorabile şi pe de altă parte că executivul va profita de această întârziere pentru a propune propriul proiect de buget.
Guvernul a mai decis şi o altă modalitate de completare a listei secţiilor de votare din străinătate. Se va vota, în continuare, ca şi până acum, în secţiile deschise pe lângă misiunile diplomatice și în celelalte reprezentanțe ale statului în străinătate – secții consulare și institute culturale - „cu acordul autorităților din țara respectivă,” dar vor fi deschise secții de votare și în alte localități. Aceste secţii de votare nu vor fi organizate automat, ci se va ţine cont de localitățile unde au mai fost organizate alegeri, de statisticile referitoare la prezenţa la vot la alegerile anterioare, de dinamica populaţiei româneşti din regiune dar și de costurile pretinse de organizarea acestor secţii. Votul dublu va putea fi evitat graţie sistemelor de verificare automată a identităţii alegătorului. S-a hotărât însă ca în zonele unde şi-au anunţat intenţia de vot cel puţin o sută de români să se deschidă o secţie ceea ce, în teorie, va mări numărul secţiilor dar şi al românilor participanţi la vot.
Dar poate că modificarea cu cel mai mare impact este cea referitoare la înscrierea în Registrul Electoral. După cum spune legea (art.4, alineat 4), cererea trebuie să cuprindă elemente de identificare (printre altele nume şi prenume, cod numeric personal, adresă de domiciliu, semnătura solicitantului.) Legea spunea că trebuie trimisă prin poştă sau depusă personal la ambasadă sau consulat însă guvernul a modificat această prevedere. De acum înainte, cererea poate fi trimisă şi prin poşta electronică, scurtcircuitând semnificativ traseul hârtiilor prin administraţia diplomatică. Chiar şi-aşa sunt unii care cred că românii din străinătate nu se vor înghesui să se înscrie în Registru pentru că legea le cere să prezinte şi dovada dreptului de şedere eliberată de autorităţile străine.
