Două ştiri incendiare au provocat în Germania un val de comentarii critice la adresa guvernului federal.
Una se referă la activităţile ilegale ale BND-ului (Serviciul Federal de Informaţii Externe) şi cea de-a doua la modificarea poziţiei executivului faţă de interpretarea asasinării în masă a armenilor în timpul primului război mondial de către autorităţile otomane.
Spiegel-online a relatat că guvernul federal intenţionează să se distanţeze de Rezoluţia Bundestag-ului (parlamentului federal) în care masacrul armenilor, comis de către turci în anul 1915, a fost calificat drept genocid. Publicaţia a calificat asta drept un gest de ploconire, susţinînd că astfel guvernul vrea să anuleze interdicţia autorităţilor de la Ankara care nu permit unor deputaţi germani să viziteze militarii staţionaţi la Incirlik.
La baza aeriană a NATO din Incirlik se află un detaşament de militari germani care supraveghează forţele miliţiilor islamiste din Siria.
Interdicţia vizitelor unor deputaţi germani a fost luată de către Turci ca o măsură indirectă de protest faţă de rezoluţia Bundestag-ului din iunie în care a fost condamnat genocidul armenilor.
Purtătorul de cuvînt al guvernului, Seibert, a dezminţit la prînz relatările din Spiegel-online, după ce deputatul ecologist Konstantin von Notz a vorbit azi dimineaţă într-un interviu difuzat de postul naţional de radio Deutschlandfunk (DLF) despre „o acţiune incredibilă” care trebuie să fie dezbătută şi în Parlament.
Scandalul în legătură cu activităţile ilegale ale serviciului de informaţii externe (BND) a fost declanşat în urma unor dezvăluiri date publicităţii de posturile publice de radioteleviziune WDR, NDR şi platforma electronică de investigaţii, Netzpolitik.org.
Dezvăluirile au la bază o expertiză secretă, redactată de către Andrea Voßhoff, însărcinata guvernului pentru protecţia datelor şi informaţiilor personale. Din expertiza citată rezultă că BND-ul a cules „sistematic” date personale fără a respecta legislaţia în vigoare.
Potrivit creştin-democratei Voßhoff încălcările legislaţiei sînt extrem de grave. În consecinţă, BND-ul ar fi obligat să-şi închidă centrul de supraveghere electronică, staţionat la Bad Aibling.
Totodată, ar trebui să şteargă fără întîrziere datele culese. Pentru culegerea datelor, BND-ul ar fi folosit un software pus la dispoziţie de serviciul secret american, NSA. Datele culese, în urma supravegherii a sistemului de telecomunicaţii, se spune mai departe, nu ar fi avut niciun folos pentru activitatea concret definită a BND-ului.
Deputatul von Notz a spus în interviul, citat mai sus, că activitatea BND-ului constituie o încălcare eclatantă a prevederilor constituţionale.
BND-ul trebuie să renunţe la practicile de supraveghere în masă şi trebuie să se concentreze asupra unor persoane suspecte. Urmărirea unor persoane nu are nimic de-a face cu combaterea terorismului.
Von Notz a criticat şi guvernul, susţinînd că a încercat să ascundă opiniei publice expertiza pentru „a acoperi” activităţile BND-ului.
