Pentru Gabriel Oprea, fost vicepremier şi preşedinte al Uniunii Naţionale pentru Progresul României, au venit zile grele. După ezitările din ultimul an, şi-a pierdut prietenii şi nici măcar de la partid nu mai speră ajutor. Direcţia Naţională Anticorupţie a declanşat urmărirea sa penală pentru ucidere din culpă şi a adresat o cerere în acest sens Biroului permanent al Senatului.
Această solicitare a fost discutată de colegii lui Oprea şi s-a stabilit calendarul care ar putea duce la ridicarea imunităţii. Se pare că astrele încă mai sunt îngăduitoare cu fostul vicepremier: solicitarea Direcţiei Anticorupţie nu va fi discutată în plen decât peste două săptămâni.
Cândva mâna dreaptă şi invizibilă cu care-şi rezolvau Adrian Năstase, Traian Băsescu şi Victor Ponta probleme spinoase, fostul premier interimar de vara trecută a ajuns o umbră politică, după moartea unui poliţist din escorta sa, tragedia de la Colectiv şi propriul plagiat doctoral. Şi-a dat demisia din guvern, din grupul de senatori UNPR, din funcţiile de conducere din partid, doar-doar i s-o pierde urma. Nu a fost să fie.
În primul rând, comisia universitară care a investigat acuzaţia de plagiat a stabilit la începutul lui august furtul intelectual. Mai mult, şi contestaţia sa a fost respinsă de aceeaşi comisie care a stabilit, aproape în unanimitate, că lucrarea de doctorat susţinută de Gabriel Oprea în anul 2000 nu respecta standardele de etică ale cercetării ştiinţifice. Gabriel Oprea, care era şi şef de doctorate la o fantomatică Academie de Securitate, a pierdut nu doar titlul, ci şi o jumătate din CV-ul său contrafăcut. Nu mai are voie să coordoneze doctorate, nici să ocupe un post în organigrama Academiei.
Mulţi dintre doctoranzii săi au renunţat la diplome pe bandă rulantă, ştiind probabil că vor urma alte investigaţii. Fostul său camarad din conducerea Academiei, George Maior, pe acea vreme şef la SRI, acum ambasador în Statele Unite, a ajuns să spună chiar că doctoratele plagiate sunt un pericol la adresa securităţii naţionale, ceea ce aruncă în ridicol “interesul naţional” invocat la tot pasul de Gabriel Oprea, cel care a girat, pare-se, zeci de furturi intelectuale. Însă fostul şef al serviciului secret, responsabil principal de ilegalităţile petrecute în Academia unde se şcoleau oameni din sistemul de siguranţă naţională, nu vrea să comenteze în niciun fel activitatea Academiei şi are vorbe bune de spus despre fostul vicepremier. Deocamdată, niciunul dintre autorii plagiaţi nu l-au chemat pe Gabriel Oprea în judecată. Conform Legii Dreptului de autor (art.141), plagiatul se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la cinci ani sau cu amendă penală.
Însă cum spuneam, altele sunt pericolele care-l pândesc pe fostul vicepremier: acum un an, nu cu mult timp înainte de incendiul de la Colectiv şi demisia intempestivă, un poliţist din escorta sa, Bogdan Gigina, a căzut cu motocicleta într-o groapă săpată în mijlocul şoselei şi nesemnalizată. În cererea DNA de începere a urmării penale se susţine că Gabriel Oprea a încălcat dispozițiile legale care reglementează însoțirea demnitarilor, şi a dispus, pentru sine, să beneficieze de însoțire cu echipaje de poliție rutieră cu titlu permanent, echipaje formate dintr-un autoturism de poliție rutieră (un agent și un ofițer de poliție rutieră), și o motocicletă a poliției rutiere. El ar fi profitat, astfel, de calitatea sa de vicepremier, punând în mişcare un aparat impresionant de securitate şi pază în interesul său personal. Se mai spune că în seara de 20 octombrie când s-a petrecut accidentul, Gabriel Oprea ar fi ordonat coloanei să meargă cu viteză mai mare decât cea legală, el fiind singurul “în măsură să solicite mărirea vitezei de deplasare.”
În viziunea procurorilor, el se face astfel vinovat că ar fi provocat moartea poliţistului care preceda coloana pe motocicletă. Gabriel Oprea neagă vehement şi, într-o patetică însemnare pe pagina sa de socializare susţine că nu ar fi avut cum stabili viteza de mers, că nu el stabilea cine face parte din escortă şi că nu venea de la restaurant sau de la vreo întâlnire de taină, cum s-a speculat, ci de la o instituţie cu care ministerul său colabora, adică de la Serviciul Român de Informaţii, unde s-a întâlnit, desigur, cu George Maior. “Nu am beneficiat de nimic în plus faţă de alţi miniştri de interne,” spune el. Vinovaţi, mai spune fostul premier interimar, ar trebui să fie consideraţi cei care nu au marcat groapa din şosea. “Este un moment, mai spune el, dar ştiu că sunt nevinovat şi voi lupta cu toate armele legale pentru a demonstra că spusele procurorilor nu au o bază reală.”
Până atunci, mai sunt câteva etape de depăşit. Biroul Permanent al Senatului a dat undă verde votului pentru începerea urmăririi penale, însă traseul decizional este mai complicat. La Senat vor fi desigilate cele nu mai puţin de optsprezece (!!!) dosare ale cazului, iar Gabriel Oprea le va putea consulta alături de avocatul său. Marţea viitoare, Oprea va fi audiat de comisia juridică şi membrii acesteia vor formula un punct de vedere. Acesta este obligatoriu, conform uzanţei (şi regulamentului) parlamentare, însă este deopotrivă pur consultativ întrucât decizia se ia în plen. Votul în plenul Senatului va fi dat cel mai probabil cândva pe 19 sau 20 septembrie.
