În Parlamentul României doar 11,5% din totalul membrilor sunt femei, de aceea modificarea legilor în favoarea lor pare imposibilă. Lucrurile se mișcă greu și cu pași mărunți. Totuși, Senatul a adoptat propunerea legislativă care obligă partidele să-și facă listele pentru consiliile locale și județene în așa fel încât 30% dintre candidați să fie femei. Listele care nu vor respecta această regulă vor fi respinse.
Introducerea cotelor de gen pentru alegerile locale vine la trei luni după ce aceste alegeri au avut loc și în urma cărora statisticile arată că doar 12% dintre consilierii locali sunt femei, 15% dintre consilierii județeni și sub 5 procente dintre primari provin din ceea ce bărbații macho numesc „sexul slab”.
Pe de altă parte, cu toate că la Camera Deputaților există încă de anul trecut o propunere de completare a Legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului (208/2015) prin introducerea cotelor obligatorii pentru femei la alegerile parlamentare, această propunere a rămas în așteptare.
În România alegerile parlamentare au loc pe 11 decembrie, fără ca prezența echitabilă a femeilor în legislativ să fie asigurată. Și în această completare la legea alegerilor generale se vorbește tot despre o cotă de gen de 30%, necesară pentru a asigura reprezentativitatea femeilor, după cum se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege, care argumentează că 52% din populația României e formată din femei, care rămân subreprezentate.
Acesta e, dealtfel, principalul argument în adoptarea cotelor de gen. Prezența redusă a femeilor în politică are ca efect discriminarea intenționată, care decurge inclusiv din legile care sunt adoptate și care favorizează standardele masculine în defavoare celor feminine. Un alt argument pentru susținerea prezenței femeilor în politică într-o marjă de cel puțin 30% ar fi nevoile și interesele specifice pe care le au femeile și pe care bărbații fie nu le cunosc, fie nu le înțeleg, fie le ignoră, considerându-le niște lucruri frivole și superficiale. Cert este că o prezență mai mare a femeilor în politică ar asigura o reducere a discriminărilor în funcție de gen.
Cum spunea Michelle Bachellet, pentru a doua oara președintă statului Chile, „când o femeie intră în politică, femeia se schimbă, dar când mai multe femei intră în politică, întreaga politică se schimbă”.
În Uniunea Europeană 15 state din 28 au legiferat obligativitatea prezenței femeilor pe listele electorale în proporție de 30 până la 50%. E greu de crezut că Parlamentul României va adopta o astfel de prevedere înainte de alegerile generale din decembrie. Există, însă, speranța, ca după scrutin, lucrurile să se schimbe, la fel cum s-a întâmplat și în cazul localelor. Politicienii bărbați trag de timp cât pot în așa fel încât structurile de putere din România să se schimbe cât mai lent pentru echilibrarea balanței dintre femei și bărbați. Misoginismul nu dispare cu ajutorul legilor, dar cu timpul poate fi temperat în acest fel .
