„Pînă și Angela Merkel, imperturbabila, în mod curent, veterană a crizelor europene după aproape 11 ani în calitate de cancelar al Germaniei, a trebuit să o recunoască săptămîna trecută: „Lumea se regăsește într-o condiție critică” și nu există motiv de a „picta ceva mai în roz decît este” - scrie în debutul articolului ei de opinie Alison Smale de la New York Times, după opinia căreia „nici perspectivele pentru Dna Merkel nu sînt teribil de roze”.
Referința comentatoarei este la vulnerabilitatea cancelarei germane în propria țară, în perspectiva alegerilor naționale de anul viitor. Odinioară cel mai puternic lider al continentului, vulnerabilitatea actuală are implicații ce se extind „mult dincolo de granițele Germaniei”, notează Alison Smale, amintind că vinerea viitoare, cînd va avea loc summitul din Slovacia al liderilor Uniunii Europene, „capacitatea ei de a naviga între nemulțumirile de acasă va atîrna deasupra reuniunii”.
De la anunțul Brexit-ului, decis de britanici prin referendum, „celelalte guverne europene au făcut prea puțin pentru a răspunde ascensiunii pe continent a naționalismului și populismului sau de a-și asigura cetățenii că Uniunea Europeană poate fi o forță pozitivă, spre binele lor”. Pentru comentatoarea americană de la New York Times - și nu numai pentru ea - „obiectivul dezvoltării unui răspuns unitar și eficient riscă să devină mult mai dificil în condițiile în care Dna Merkel își împarte atenția între consolidarea poziției ei pe plan intern și răspunsul la necazurile Europei”.
Merkel este afectată de dezvoltarea sentimentelor anti-musulmane în electoratul german, de creșterea cheltuielilor fără limite în zona euro și de scăderea capacității Germaniei de a impune o politică economică de austeritate în interiorul blocului european. Cu o poziție politică fragilă sînt și ceilalți lideri actuali vest-europeni, președintele Franței, François Hollande, profund nepopular în perspectiva alegerilor prezidențiale, sau premierul italian Matteo Renzi, care încearcă să se impună pe scena europeană. Iar totul se petrece pe fundalul disputei dintre națiunile occidentale mai pluraliste și guvernele din Europa centrală și de est, caracterizate de un autoritarism crescînd și punînd în pericol capacitatea continentului de a reacționa unitar la provocările prezentului.
Alegerile din landul Meklenburg-Pomerania Inferioară, în care creștin-democrații Angelei Merkel au fost devansați, pe locul al doilea, de partidul de extremă dreaptă, anti-imigraționist, Alternativa pentru Germania (AfD), ilustrează bine ceea ce un comentator german de la N24-TV, preluat de New York Times, califica drept „distrugerea aurei de învingătoare, a imaginii de clarvăzătoare și de strateg inteligent a Angelei Merkel.”
Cancelara Germaniei s-a întîlnit cu aproape toți liderii europeni în ajunul summitului din Slovacia, unde cele 27 de națiuni ar urma să se pună de acord asupra unor măsuri de securitate mai severe și a unora de stimulare a creșterii economice și pentru a crea noi locuri de muncă pentru tineret.
Daniela Schwarzer, o directoare a secției germane a Fondului Marshall de la Berlin, este citată de New York Times cu aprecierea că Angela Merkel „nu ar fi pierdut controlul sau capacitatea de a conduce Germania.” „Dar ea va trebui să țină seamă de figurile gălăgioase din partidele populiste și de vocile critice din propria tabără.” Partidul extremist Alternativa pentru Germania deține locuri în prezent în nouă din cele 16 legislaturi ale landurilor și este probabil să cîștige altele în alegerile locale de duminica viitoare de la Berlin.
Comentatoarea de la New York Times încheie amintind punctul următor de pe calendarul internațional al Angelei Merkel: summitul programat la 19 septembrie la Națiunile Unite, găzduit de președintele Obama, pe tema crizei mondiale a migranților, ajunși la circa 60 de milioane, mulți dintre ei din Africa.
Dna Merkel dorește un ajutor și modalități de acțiune cu mult mai mari pentru a preveni deplasarea populațiilor sub-sahariene prin Niger și Mali spre Libia și, de acolo, spre Europa. Iar președintele Obama pare să fie mult mai sensibil la problemele Angelei Merkel decît mulți dintre compatrioții ei, este de părere Alison Smale, care citează spusele liderului american cu ocazia vizitei sale din aprilie în Germania: „poate pentru că odată a trăit ea însăși în spatele unui zid, Angela înțelege aspirațiile acelora cărora le-a fost refuzată libertatea și care caută o viață mai bună”.
