Declarația adoptată de Senatul României nu îl contrazice pe James Pettit, ambasadorul american la Chișinău și a fost complet modificată față de propunerea inițială a președintelui camerei superioare a Parlamentului, Călin Popoescu Tăriceanu. La sfârșitul lunii august, după ce James Pettit a declarat de ziua națională a R. Moldova că această țară „trebuie să rămână un stat suveran și independent în cadrul unor granițe sigure” și că „alăturarea României ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune în Moldova”, Tăriceanu a catalogat spusele diplomatului american drept „o gafă” și a redactat imediat o Declarație în care precizează că ambasadorul Pettit „induce suspiciuni nedorite în relațiile bilaterale”, fiindcă „ nimeni nu credea că 'americanii', care au venit după atâția ani de așteptare, vor spune că Stalin a avut dreptate atunci când s-a înțeles cu Hitler să amputeze România. Cu atât mai mare este insatisfacția noastră”.
Declarația lui Tăriceanu a venit la scurt timp după ce fostul președinte Traian Băsescu propunea tratative cu Rusia pentru unirea Republicii Moldova cu România, argumentând că „Putin este un om cu care se poate discuta”. Abordările de acest fel au devenit la fel de normale ca lozincile de pe ziduri care anunță că „Basarabia e România”, pe care nimeni nu le șterge și care se înmulțesc de la an la an.
Documentul final al Senatului este, însă, ceva mai temperat, după schimbările importante făcute de Comisia de Politică Externă. Ultima formă, mai prietenoasă, prin comparație cu poziția aproape anti-americană a lui Tăriceanu a fost supusă la vot și adoptată cu un singur vot împotrivă. În Declarație, senatorii români susțin că afirmațiile ambasadorului Pettit „au fost primite cu surprindere, îngrijorare și mare doză de insatisfacție de opinia din România”, dar că acestea „nu pot și nu vor afecta parteneriatul strategic al României cu SUA și nu vor schimba coordonatele politicii externe a României cu privire la R. Moldova”. Mai mult, documentul subliniază că declarațiile diplomatului american „nu pot impieta asupra voinței suverane a cetățenilor din cele două state privind viitorul lor comun în Uniunea European și nici asupra chestiunii identității naționale românești comună pe ambele maluri ale Prutului, ce nu poate fi interpretată sau rescrisă de altcineva”
Pe de o parte, acest document îi dă dreptate ambasadorului american, care spunea că „Moldova nu e România”, dar îi contrazice opinia potrivit căreia republica de peste Prut „are propria istorie”, „este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite” și care mai are și o provincie, Transnistria, care nu se află sub controlul guvernului de la Chișinău.
Declarația Senatului României nu va avea niciun fel de urmări și nu va produce niciun fel de efecte. Va rămâne numai ca un episod al felului în care politicienii români aleg varianta naționalistă a istoriei și acceptă cumva forțat „parteneriatul cu America”, de care nu sunt convinși și pe care nu par să-l agreeze în întregime.
