Răsăritul Germaniei va avea, în continuare, şanse bune de dezvoltare dacă cele cinci land-uri estice vor dovedi că nu sînt „regiuni închistate”. Am redat una din concluziile cuprinse în Raportul anual al guvernului federal (2016) privind starea actuală a unităţii germane. Cele 100 de pagini ale Raportului cuprind informaţii şi analize privitoare la situaţia economică, politică şi socială din Germania răsăriteană. În ceea ce priveşte puterea economică a land-urilor estice, Raportul evidenţiază faptul că şi după 26 de ani de la unificare, continuă să existe un evident decalaj est-vest. Exprimat în cifre, asta înseamnă că puterea economică pe cap de locuitor răsăritean se află cu 27,5 procente sub nivelul locuitorilor din partea occidentală. Produsul intern brut – pe cap de locuitor estic – a crescut din 1991 pînă-n 2015 de la 42,8 la 72,5 procente. În context european, nivelul dezvoltării economice din estul Germaniei a atins nivelul mediu din Uniunea Europeană. Socialdemocrata Iris Gleicke, însărcinata guvernului federal pentru problemele Germaniei răsăritene, a spus în faţa presei, că deocamdată nu există indicii că decalajul est-vest existent o să dispară în următorii ani.
Una din cauzele pentru această stare de fapt ar fi, potrivit lui Gleicke, şi stagnarea economică din land-urile vestice.
Mai grave decît problemele economice sînt, potrivit Raportului, cele politice. Guvernul german priveşte cu îngrijorare creşterea xenofobiei în est. Acolo s-au înmulţit în ultimul an atacurile xenofobe şi extremiste de dreapta.
Referindu-se la acest aspect, Iris Gleicke a spus că e mai mult decît „un simplu semnal de alarmă” dacă „atacuri şi violenţe pornesc din mijlocul societăţii”, iar agresiunile sînt aprobate şi tolerate fără ripostă.
„Pe lîngă nenumărate atacuri asupra unor refugiaţi şi taberele lor”, se spune textual în Raport, „localităţile Heidenau şi Freital, unde au avut loc incidente violente, au devenit simboluri pentru ura xenofobă în curs de solidificare”. În timpul acestor acţiuni contra refugiaţilor, se mai spune în Raport, s-a observat o estompare treptată a diferenţelor între proteste civice şi formele de agitaţie extremistă de dreapta. Situaţia existentă „periclitează pacea socială din Germania răsăriteană”. „Xenofobia, extremismul de dreapta şi intoleranţa constituie un mare pericol pentru dezvoltarea economică şi socială a noilor land-uri federale”, conchide Raportul.
Potrivit expertului pentru probleme legate de extremismul politic, Dierk Borstel, de la Universitatea din Dortmund, Germania trece în aceste momente printr-o „criză a culturii democratice”
Într-un interviu difuzat de postul naţional de radio (DLF), în care a comentat Raportul, Borstel a spus că dinamică acestei crize s-a amplificat odată cu apariţia problemei refugiaţilor care a declanşat în toată ţara un val de „temeri, resentimente şi rasism”. În acest context s-a observat că mulţi s-au văzut încurajaţi de a incendia tabere de refugiaţi. Deosebit de îngrijorător este faptul, în opinia lui Borstel, că pe lîngă „grupurile clasice de bătăuşi extremişti” au apărut acum şi „făptaşi” care păreau a fi integraţi în mijlocul societăţii.
