Asociaţia Presei Independente şi Centrul pentru Jurnalism Independent au prezentat marţi primul raport de monitorizare a mass-mediei în perioada electorală. Un raport ce conţine concluzii deloc îmbucurătoare privind modul în care alegătorii sunt informaţi despre aspiranţii la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. 8 din 12 televiziuni monitorizate au favorizat direct sau indirect anumiți candidați la prezidențiale și i-au defavorizat pe alții, se arată în studiul realizat de Asociaţia Presei Independente (API) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Experții au constatat că acoperirea mediatică cea mai largă o are guvernarea democrată şi candidatul acesteia Marian Lupu. Despre rezultatele primului raport de monitorizare, în dialog cu directoarea CJI, Nadine Gogu.
Europa Liberă: Asociaţia Presei Independente şi Centrul pentru Jurnalism Independent au prezentat ieri primul raport de monitorizare a mass-mediei, primul din seria celor care vor fi oferite opiniei publice în perioada electorală şi campania electorală propriu-zisă pentru alegerea şefului statului. Au fost monitorizate 28 de instituţii media – televiziuni, portaluri şi ziare… Care ar fi concluzia cea mai evidentă după acest prim-exerciţiu de monitorizare, dacă e să pornim de la datoria profesională a jurnaliştilor de a-l informa onest pe alegător despre candidaţi, astfel încât acesta să poată face o alegere conştientă la urna de vor?
Nadine Gogu: „Acest prim raport de monitorizare, de fapt, constată lucruri pe care noi le cunoşteam deja. Şi când zic „noi”, mă refer la organizaţiile societăţii civile, care în ultimii ani monitorizăm presa şi în campanii electorale, dar şi în afara campaniilor. Concluzia generală e că o mare parte din mass-media de la noi, din păcate, sunt părtinitoare, sunt partizane şi deseori favorizează, chiar promovează anumiţi concurenţi electorali. Constatăm că politica editorială a multor media monitorizate se bazează nu pe interesul publicului, dar mai mult pe interesul proprietarilor, care sunt şi politicieni unii dintre ei. Şi observăm acest lucru, în special, la posturile de televiziune cu acoperire naţională. În primele două săptămâni de monitorizare am văzut, avem cifre, date statistice care spun acest lucru.
Europa Liberă: S-a remarcat în conferinţa de presă de ieri de prezentare a raportului că cea mai mare parte din instituţiile media practică, cum şi spuneţi, de fapt, ceea ce s-ar numi un fel de jurnalism de „baricadă”, nu unul bazat de deontologie şi principiile informării corecte. Care este forma cea mai frecventă în care se manifestă genul acesta de jurnalism? Adică, un fel de favorizare pe „al nostru” şi demonizare, înnegrire pe „al lor”?
Nadine Gogu: „Da, din păcate se observă, spre deosebire de alte campanii pe care le-am monitorizat în trecut, acum este foarte evident acest lucru. Pentru că pe lângă faptul că sunt favorizaţi unii concurenţi, apar foarte multe ştiri, materiale, emisiuni în care concurentul respectiv are apariţii, adică, când e vorba de televiziuni, îl vedem pe ecran, imagini, are şi intervenţii directe, totodată, contextul în care apare respectivul concurent este pozitiv, îl favorizează. În acelaşi timp, aceleaşi posturi care favorizează anumiţi actori electorali vin cu materiale denigratoare, putem să spunem asta, pentru că au fost mai multe materiale de acest gen, prin care alţi concurenţi, contracandidaţii celor pe care îl susţin media respective sunt puşi nu doar în lumină negativă, de fapt, e vorba de denigrare a anumitor membri din partid, astfel încât concurentul, candidatul, care vine din partea partidului, apare prost de tot pe ecrane şi are mai puţin drept la replică sau mai puţine intervenţii. Aceasta este una din strategii. În plus, observăm că toate acţiunile, şi ale concurenţilor electorali, şi ale partidelor care îi susţin, sunt monitorizate, sunt reflectate cu lux de amănunte. Echipa de la televiziune merge în teritoriu, însoţeşte echipa concurentului şi reflectă. De fapt, se comportă ca televiziuni de partid.”
Europa Liberă: Dar sunt posturi de televiziune, alte medii de informare, care, potrivit monitorizării, au o politică editorială echilibrată, favorabilă bunei informări a alegătorilor în primele săptămâni de perioadă electorală?
Nadine Gogu: „Da, în perioada electorală am avut, e adevărat, puţine favorizări, defavorizări, pentru că şi ştiri au fost mai puţine, s-au ţinut deoparte. Acum, probabil, în al doilea raport, situaţia va fi puţin alta, pentru că a început campania din 30 septembrie. Respectiv, posturile monitorizate, dar şi presa online, ziarele ar trebui să ofere acces egal tuturor concurenţilor. Şi vom vedea cum vor face acest lucru. Personal, am dubii.”
Europa Liberă: Vorbim acum, mai degrabă, de concluzii generale, de tendinţe observate, constatate Cine este interesat de amănuntele acestei monitorizări le poate găsi pe portalurile organizaţiei care a realizat această monitorizare. CJI, API, alte instituţii, poate, monitorizează, dar cine ar trebui să vegheze, să judece profesional şi să sancţioneze, când e cazul, devierile de la normele de etică profesională, dar şi de la legislaţie, probabil?
Nadine Gogu: „Exact. Noi intervenim doar pe un anumit segment în cadrul alegerilor, în campanii. Avem Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi Corecte, mai multe organizaţii suntem membri ai acestei coaliţii, ne uităm şi analizăm comportamentul mass-media. Rapoartele pe care le facem noi, după ce le publicăm, le trimitem şi la redacţie, la mass-media care au fost monitorizate, le trimitem şi la CEC, la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Și sperăm foarte mult că CCA va ţine cont de rezultatele primului raport. Pentru că, din câte cunoaştem, Consiliul Coordonator al Audiovizualului va avea propria monitorizare, dar doar în campania electorală şi aşteptăm că primul raport va fi publicat mai spre sfârşit de campanie. Şi nu prea vedem rostul, pentru că, de regulă, când campania durează mai mult, în campaniile precedente erau două luni, CCA monitoriza şi, ulterior, putea să aplice anumite sancţiuni. Gradual, aşa cum o face, dar, cel puţin, spre partea a doua a campaniei deja se ajungea la aplicarea sancţiunii de interzicere a dreptului de a plasa publicitate. Cunoaștem cu toţii că publicitatea electorală este foarte scumpă la unele posturi, respectiv, aceasta afecta cumva postul şi observam şi schimbare în reflectarea alegerilor. Acum însă puţin probabil să se întâmple acest lucru, pentru că primul raport va fi peste vreo două săptămâni. Până se vor întruni, vor lua o decizie, se încheie campania. De aceea şi sperăm că primul nostru raport va fi de ajutor pentru CCA. Şi dacă ei nu se vor autosesiza, îi vom sesiza noi. Le vom trimite un demers special în acest sens, pentru că acesta e rolul lor, să stea şi ei cu ochii şi să aplice sancţiuni. Noi putem doar să constatăm şi să difuzăm aceste rapoarte. Și, totodată, rapoartele le mai folosim atunci când în cadrul coaliţiei dăm acel verdict, ca să zic aşa, cum au decurs alegerile, cum s-au desfăşurat, au fost sau nu libere şi corecte. Pentru că mass-media e unul dintre elementele principale pentru a asigura corectitudinea şi libertatea alegerilor. Şi în anii precedenţi, din câte îmi amintesc, organizaţiile de media am avut un cuvânt de spus, atunci când decideam.”
Europa Liberă: Unii se întreabă, totuşi, cât de eficientă este politica multor instituţii de a „bate într-o singură poartă”? Cât de credibil pentru un alegător în căutare mai poate fi un post TV care „înnegreşte” doar pe unii şi, de cealaltă parte, „sfinţeşte” doar pe alţii?
Nadine Gogu: „Ar putea să fie şi eficientă, dacă ţinem cont şi de rezultatele ultimelor sondaje pe care le vedem, unii concurenţi, unele partide cresc în sondaje, altele mai puţin. Ar putea fi şi acest lucru, ţinând cont, în special, de faptul că unii alegători, consumatori de media, publicul larg nu au cunoştinţe prea multe în ceea ce ţine de educaţia media, nu întotdeauna au suficient timp să se uite pe mai multe posturi, ca să poată să înţeleagă că, de fapt, sunt manipulaţi, că nu întotdeauna informaţia care le este oferită este veridică. Omul se uită la un post de televiziune şi, aşa cum vedem şi din sondaje, majoritatea oamenilor de la noi au încredere în mass-media şi se uită, în special, la televiziuni. Respectiv, îşi face o impresie, o concluzie că tot ceea ce i se furnizează este adevărat.”
Europa Liberă: Cine nu are televiziuni – să-şi cumpere şi să le folosească: asta pare să fie logica prestaţiei unei serii de televiziuni… Ce însă se poate face în această situaţie pentru a înlătura inegalitatea uriaşă care este creată astfel între unii candidaţi şi alţii?
Nadine Gogu: „A propos de inegalitate, constatam şi ieri că decizia prin care s-a spus că dezbaterile electorale pot fi organizate doar după ce se încheie termenul în care sunt depuse dosarele pentru a înregistra candidaţii este în defavoarea acelor concurenţi care nu au în spate surse media. Pentru că o parte dintre actualii concurenţi unii au mai multe televiziuni în spate şi ies online, alţii au mai puţine, dar oricum apar mai des. Alţii însă sunt aproape invizibili şi aceasta e în detrimentul lor, pentru că ei nu pot să vină cu mesajele lor electorale, cu ofertele lor către alegător. Acum, cum spuneam, într-o lună de campanie urmează acele posturi, care au declarat că vor reflecta alegerile, să organizeze dezbateri, în special posturile cu acoperire naţională, pentru că aceasta este aşa potrivit legislaţiei. Şi, cred, vor apărea, dar este prea puţin, după mine, va apărea în dezbateri, deja depinde, pentru că multe redacţii spun că avem o politică editorială, noi considerăm că respectivul candidat a făcut nişte acţiuni, nişte activităţi care pot fi interesante pentru alegători: noi decidem, dăm foarte puţin despre şi atât, despre alţii e mai interesant şi reflectăm. Aceasta este o scuză.”
Europa Liberă: Cum ar fi, totuși, varianta ideală, care să trezească satisfacţia şi chiar admiraţia telespectatorului, în general a consumatorului de media în vremuri electorale?
Nadine Gogu: „În primul rând, dacă se reflectă campaniile prin ştiri, acestea ar trebui să ofere aproximativ spaţiu egal pentru concurenţi, indiferent dacă fac mai multe sau mai puţine acţiuni. Nu este o scuză să spui că unul a organizat zece evenimente şi mergem la toate. Se poate de făcut astfel încât în buletinele de ştiri să fie oferit spaţiu aproximativ egal, ştirile să fie echilibrate, echidistante, să vorbească despre evenimentul propriu-zis, fără etichete, fără diferite modalităţi de a cita surse care vin, până la urmă, să demoleze platformele celor care s-au lansat în campanie sau care se întâlnesc cu alegătorii. Ar trebui să avem în ştiri corectitudine, echilibru. Când e vorba de emisiuni de dezbateri, la fel, spaţiu egal, moderare echidistantă, pentru că, din păcate, încă mai avem foarte mult de lucru şi la capitolul de organizare a dezbaterilor electorale şi de organizare a emisiunilor în timpul campaniilor. Eu sper că se vor întâmpla, cel puţin, rapoartele noastre vor fi luate în calcul de acele media care se declară independente. Și în partea a doua a campaniei vom avea mai multă reflectare echilibrată. Pentru că chiar şi eu, şi alţi consumatori nu mai vrem să vedem materiale, ştiri despre aceea că moldovenii, de exemplu, vor să aibă un preşedinte care nu e femeie şi un preşedinte foarte frumos, care să vorbească coerent. Devine ridicol deja, când auzi astfel de ştiri.”
Europa Liberă: Vom trăi şi vom vedea dacă actorii respectivi se vor autosesiza şi vor lua în consideraţie aceste constatări, or, trebuie să le ia. Doamnă Gogu, vă mulţumim foarte mult, cu precizarea că aceste rapoarte vor fi prezentate săptămânal sau o dată la două săptămâni?
Nadine Gogu: „Săptămânal.”
Europa Liberă: Vom fi atenţi la ce se va constata în continuare. Vă mulţumim acum pentru amabilitatea de a fi împreună cu noi.
