Fenomenul plagiatului în viața academică românească va fi camuflat de azi înainte sub pulpanele universităților, care după cum sugerează evenimentele se află în complicitate cu cei acuzați că și-au copiat tezele de doctorat. În afară de Universitatea București, care a declarat că doctoratul fostului premier Victor Ponta este un plagiat, nicio altă universitate din țară nu a luat o decizie atât de dură.
Parlamentarii români au respins cererea de reexaminare a Ordonanței de urgență prin care au fost reduse competențele Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Consiliul ar fi trebuit să fie în viziunea guvernului condus de Dacian Cioloș, dar și a președintelui, autoritatea ultimă care evaluează sesizările de plagiat. Senatul a respins, însă, această posibilitate lăsând la latitudinea universităților rezolvarea contestațiilor.
Nu e clar în ce măsură această hotărâre este politică sau ține mai degrabă de salvarea unor demnitari se simt cu musca pe căciulă și care speră să scape mai ușor.
Decizia parlamentarilor vine chiar în momentul în care se aștepta soluționarea acuzației de plagiat care vizează teza de doctorat a șefei Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi. Situația nu o avantajează pe Kovesi, dacă acest for nu continuă să lucreze și să dea rapid o soluție. Lucrurile sunt, însă, destul de sensibile, iar președintele Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, profesorul Viorel Barbu și-a dat demisia, explicând că în urma amendamentelor adoptate de Senat la Legea Educației, acest organism va avea doar “rol decorativ”.
Lipsit de orice putere Consiliul se teme, poate, că nu mai are legitimitatea să termine sesizările pe care le are în lucru și asupra cărora noile prevederi nu se aplică, fiindcă legea nu e retroactivă. Fostul ministru de Interne, Petre Tobă, care a primit recent verdictul de plagiat, a de depus o plângere la Parchetul general îndreptată atât împotriva membrilor Consiliului, cât și a experților care i-au analizat teza.
În această atmosferă de presiune permanentă, Consiliul nu mai are nicio motivație să lucreze asupra dosarelor rămase încă nerezolvate și există pericolul totul să se tranșeze de-acum încolo la universități. Comisiile de Etică ale acestora nu au dovedit, însă până acum nici entuziasm, nici profesionalism. Atunci când e vorba despre universități din provincie ar putea fi și mai complicat, pentru că într-un oraș mic, toleranța e mai mare, relațiile sunt suprapuse și spre exemplu, un profesor cu reputație își va putea extinde cu ușurință influența pentru a-și apăra un doctorand plagiator.
Primul test, va fi al Codruței Kovesi, indiferent dacă va fi soluționat de Consiliul Național sau dacă va fi trimis la Universitatea Timișoara, acolo unde coordonatorul doctoratului ei a avut doar cuvinte de laudă despre teza procuroarei șefe anticorupție. Președintele Iohannis care a militat pentru menținerea unui Consiliu Național de Atestare a Titlurilor puternic și independent și-a arătat surprinderea pe Facebook explicând că decizia Senatului “riscă să afecteze verificarea imparțială a acuzațiilor de plagiat” într-un moment în care “toată lumea așteaptă integritate și performanță”.
Această modificare importantă care apare în Legea educației îl scoate pe ministrul de resort din circuitul acordării titlurilor academice. De acum înainte titlul de doctor va fi dat de universități și deci, prin simetrie, tot ele vor fi cele care-l vor putea retrage. Fosta ministră a educației, Ecaterina Andronescu, susținătoarea noii arhitecturi legislative susține că în viitor universitățile vor fi “obligate” să stabilească filtre suplimentare “pentru a nu permite derapaje”. Fostul ministru delegat pentru învățământul superior, Mihnea Costoiu și rector la Universitatea Politehnică București declară că în Consiliul Național al Rectorilor s-a dezbătut insistent dilema și că cei mai mulți au fost de partea soluției actuale. Tot el a subliniat că toate doctoratele date prin ordin de ministru vor continua să fie examinate de vechiul Consiliu, dezbrăcat în viitor de prerogative.
