„Dodon pregătește colapsul economic al Republicii Moldova”, scrie Ion Surdu pe site-ul Moldnova.eu. Autorul spune că dacă Igor Dodon va deveni președinte, iar ulterior va obține o majoritate socialistă în Parlament, va revizui Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Ion Surdu observă că „cele mai vehemente declarații pe care le face Dodon în campania electorală – țin de relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, și respectiv Federația Rusă”. În acest fel, concluzionează autorul, candidatul socialiștilor încearcă să atragă electoratul prorus de partea lui. În materialul său, Ion Surdu, nu este de acord nici cu declarațiile liderului socialiștilor, potrivit cărora Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană ar fi în defavoarea Republicii Moldova.
„Criza valutară din regiunea transnistreană se extinde”, observă jurnaliștii de la portalul mold-street.com. Deficitul de valută a trecut de 70 de milioane de dolari, iar băncile din regiune nu-și pot onora angajamentele. Situația s-ar datora unei scăderi de aproape două ori a intrărilor de valută în regiune, explicate la rândul lor prin „reducerea cu 30% a prețului la energia electrică” livrată pe malul drept al Nistrului, dar și prin faptul că emigranții trimit de două ori mai puțini bani acasă. Potrivit mold-street.com, „de vină este și populismul politicienilor, care duce regiune într-un impas economic”.
Revenind la subiectul alegerilor prezidențiale, Mihai Țurcanu scrie pentru Evenimentul Zilei despre diferențele dintre electoratul prorus și proeuropean. Primul, în opinia autorului, „este relativ unit. Nu este aproape niciodată afectat de potențiale scandaluri de corupție ale liderilor săi, pentru că electoratul de stânga nu îl votează pe Dodon, Voronin, Usatâi sau altcineva, ci pe Vladimir Putin. Sau mai concret, precizează Mihai Țurcanu, pe cel asupra căruia își proiectează imaginea Putin pentru moment”. De cealaltă parte, „electoratul pro-european este cât se poate de diversificat. Unioniști conviși, unioniști moderați, proeuropeni pro-NATO, proeuropeni anti-NATO și așa mai departe”, ceea ce scade șansele unui candidat votat de acest electorat. Pentru a scădea „procentul Moscovei” la alegeri, în opinia lui Mihai Țurcanu, este nevoie de un „candidat relativ neutru” care să împace taberele.
Pe site-ul report.md găsim un articol intitulat „Rusia împinge Moldova în prăpastie cu mâinele OSCE”. Autorul, pornind de la ideea acordării unui statut special regiunii transnistrene, proiect promovat inclusiv de OSCE, îl citează pe directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, care spune că „legea Republicii Moldova prevede foarte clar că pentru aprobarea statutului special al regiunii transnistrene: este nevoie mai întâi de democratizarea și demilitarizarea regiunii, apoi putem discuta despre acest statut”, spune Victor Chirilă. Semne de întrebare, se mai arată în articol, a provocat și faptul că diplomații OSCE vorbesc mai puțin despre respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului.
Val Butnaru scrie pe jurnal.md despre desemnarea laureatului premiului Nobel 2016 pentru literatură, care este cântăreţul american Bob Dylan. Editorialistul scrie că face parte din „tradiţionaliştii care aşteptau ca în 2016 premiul Nobel pentru literatură să-l ia cineva dintre marii nedreptăţiţi: japonezul Haruki Murakami, ceho-francezul Milan Kundera sau albanezul Ismail Kadare”. Autorul scrie și despre desemnarea candidatului unic la prezidențiale. Val Butnaru crede că graba președintelui PLDM, Viorel Cibotaru, de a vorbi despre desemnarea Maiei Sandu, înainte de anunțarea unei decizii oficiale, a fost o greșeală care, în opinia autorului, „vorbește despre cultura relațiilor politicie” și este încă o dovadă în plus cât de greu poate fi construită o coaliție politică la Chișinău.
