Siria, implicarea Rusiei în Orientul Apropiat și Ucraina, refugiații, Brexit (ieșirea Marii Britanii din UE) formează o agendă de discuții a reuniunii la vârf UE din 20-21 octombrie extrem de complexă și dificilă, divergențele intre capitale rămânând mari în privința majorității punctelor.
La toate acestea s-a adăugat o temă neașteptată: blocarea de către Belgia a tratatului comercial al UE cu Canada. Uniunea Europeană nu îl poate semna din pricina opoziției regiunii federale francofone a Valoniei, care îl găsește dezavantajos și ultraliberal. Fără acordul entității federale a Valoniei, Belgia nu poate semna, și nici UE. Bulgaria și-a adăugat vocea la asta, guvernul de la Sofia lăsînd de înțeles că ar putea refuza de asemenea să semneze tratatul, câtă vreme Canada încă le mai impune o viză bulgarilor (și românilor, de altfel).
Această atitudine a Valoniei și Bulgariei a stârnit iritare în capitalele occidentale, care doresc cu toatele semnarea tratatului cu Canada (inclusiv guvernul federal al Belgiei).
Sancțiunile suplimentare care ar trebui impuse Rusiei ar putea de asemenea genera fricțiuni între liderii UE.
La mini-summitul între Germania, Franța, Rusia și Ucraina care a avut loc la Berlin în seara de miercuri și unde s-a decis o foaie de parcurs internațională pentru Ucraina, tonul a fost foarte dur împotriva lui Putin. Rusia a fost direct acuzată de crime de război de către Angela Merkel și François Hollande.
Hollande a spus că la Alep au loc adevărate crime de război si ca Rusia este răspunzătoare de asta. Țări est-europene cu simpatii pentru Rusia, precum Ungaria sau Slovacia, ar putea însă opune un veto unor sancțiuni suplimentare.
La fel, liderii o vor întâlni pentru prima oară în format complet pe șefa guvernului britanic Theresa May, căreia îi vor cere să prezinte cât mai rapid un plan concret de ieșire din Uniunea Europeană.
Londra a lăsat însă de înțeles că Theresa May nu are nici o intenție de a anunța ceva grăbit și că pentru moment singurul detaliu concret este acela că procedura de ieșire din UE va fi declanșată cel mai târziu in martie anul viitor.
Marea Britanie încă mai speră să poată păstra un acces fără restricții la piețele europene, rezervându-și în același timp dreptul de a controla imigrația, inclusiv cea provenită din țările UE.
Și, desigur, imigrația rămîne un mare subiect de discuții între cei (încă) 28, mai ales pe fundalul riscului de prăbușire a înțelegerii cu Turcia, în virtutea căreia regimul lui Erdogan oprește refugiații din Siria în schimbul multor miliarde de euro. Apropierea ostentativă a lui Erdogan de Putin, în urma puciului din vară, e pe cale de a modifica ce a mai rămas din echilibrul geopolitic din Orientul apropiat, Balcani, Caucaz și estul Europei.
