Linkuri accesibilitate

Campania pentru alegerile prezidențiale din Bulgaria


Scrutinul prezidențial este privit drept un vot popular de încredere pentru ex-generalul de poliție acuzat de autoritarism atât de opoziția de stângă cât și de cea de dreaptă.

Doi sunt favoriții în alegerile de la 6 noiembrie – candidatul partidului GHERB, președinta parlamentului Țețka Țaceva și cel al Partidului socialist, ex-comandantul aviației militare gen. Rumen Radev, care a demisionat din post în ajunul campaniei.

Ultimele sondaje arată că cele mai mari șanse de a câștiga primul tur le are Țaceva. Radev însă va putea răsturna situația în cel de al doilea tur.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:04 0:00
Link direct

Nu este un secret că decizia pentru desemnarea d-nei Țaceva a fost luată, ca toate deciziile importante din ultimii ani, personal de premierul Borisov. Din acest punct de vedere scrutinul prezidențial este privit drept un vot popular de încredere pentru ex-generalul de poliție acuzat de autoritarism atât de opoziția de stângă cât și de cea de dreaptă. Ieri Borisov și-a retras promisiunea de a demisiona dacă Țaceva nu va avea cel mai bun rezultat la primul tur.

La suprafață, lupta se duce între rusofilii de căteva nuanțe diferite și de rusofobii. Situația însă este cu totul altă față de cea din Republica Moldova. Nici partidele cu cele mai puternice sentimente pro-Putin, precum „Ataka”, nu se pronunță pentru părăsirea Alianței Nord Atlantice sau a Uniunii Europene. Socialiștii și naționaliștii moderați doresc nu apropierea de spațiul euroasiatic ci o politică externă gen Victor Orban cu respectarea mai pronunțată a interesului economic național. Ei critică renunțarea la proiectele energetice comune cu Rusia precum CAE Belene și gazoductul „South Stream”, proiecte preluate de Turcia, care nu poate fi acuzată de lipsa de solidaritate în cadrul NATO sau de sentimente pro-Putin.

Concomitent cu alegerile prezidențiale va avea loc un referendum despre votul uninominal, votul obligatoriu și reducerea de peste zece ori a subvențiilor pentru partide. Cu exepția partidului ABV al ex-președintelui Gheorghi Părvanov, mai toate formațiunile mari rămân pasive în privința referendumului sau chiar își îndeamnă simpatizanții să voteze cu NU.

Concertul-miting în centrul capitalei, în favoarea referendumului cu participarea a peste 100 000 de spectatori a fost ignorat de mediile electronice apropiate guvernanților și opoziției.

Previous Next

XS
SM
MD
LG