La alegerile prezidenţiale din 30 octombrie circa 67.000 de cetăţeni au votat în secţiile de votare deschise peste hotare. Chiar dacă au fost organizate suplimentar cinci secţii faţă de scrutinul parlamentar din noiembrie 2014, au votat 6.000 de oameni mai puţin. Cei mai activi au fost cetăţenii stabiliţi în Italia şi România, iar la polul opus cei din Federaţia Rusă. Valentina Basiul s-a interesat prin ce se explică activismul alegătorilor din unele ţări şi pasivitatea din altele.
Aproximativ jumătate din cetăţenii cu drept de vot care au participat la scrutinul prezidențial în secţiile de peste hotare sunt stabiliți în Italia şi România (în Italia au votat circa 22.000 de alegători, în România - aproape 10.000). Chiar dacă au fost cei mai activi, reprezentanţii acestor două comunităţi nu au depăşit numărul de votanţi de acum doi ani, când s-a înregistrat recordul de alegători în diaspora.
În Italia diferenţa a fost de 5.000 de voturi. În opinia lui Vitalie Ciobanu, președintele unei asociații de moldoveni stabiliți la Roma, numărul mai mic de alegători în Italia a fost cauzat de efectele cutremurului şi de suspendarea circulației trenurilor şi a metroului.
5.000 de voturi mai puţin au venit şi din Federaţia Rusă, unde se estimează că s-ar afla cel mai mare număr de migranţi moldoveni (cifrele variind de la 200.000 la 600.000). În cele opt secţii au participat la alegerile de duminică în jur de 4.500 de cetăţeni. Una dintre explicaţii e faptul că mulţi migranţi se află ilegal sau au actele expirate.
Aleksandr Kalinin, preşedintele Congresului Diasporei moldovenilor din Rusia, spune că la prezidenţialele din acest an cozile au fost mai mici şi că nu a întâlnit obstacole la exercitarea dreptului la votare, asta şi graţie faptului că au fost organizate opt secţii de vot spre deosebire de cinci câte au fost în 2014. Alexandr Kalinin pune pasivitatea migranţilor pe seama candidaţilor care nu au comunicat suficient cu cei din afara ţării, respectiv, acesta ar fi un „răspuns al diasporei din Federaţia Rusă”.
„În primul rând, diaspora a pierdut încrederea în tot ce se întâmplă în ţară. Diaspora nu vede un lider care să unească cetăţenii. Noi ne aflăm şi în Europa, şi în Federaţia Rusă. Da, în dependenţă de locul unde ne aflăm, ne formăm opiniile legate de vectorul de dezvoltare pe care ar trebui să-l urmeze ţara. Însă există un singur criteriu care ne uneşte pe toţi – posibilitatea de a reveni acasă. Noi nu am văzut la niciunul dintre candidaţi această perspectivă să revenim acasă, să ne găsim locuri de muncă în ţară, să fim lângă copii şi părinţi”.
Circa 5000 de alegători şi-au exprimat dreptul la vot în secţiile deschise în Franţa, 4000 - în Marea Britanie, peste 3700 - în SUA şi circa 2500 în Canada.
Tradiţional, în Federaţia Rusă se votează preponderent pentru candidaţii pro-ruşi, iar în oraşele din Europa şi America pentru candidații pro-occidentali. Cei stabiliţi în Federaţia Rusă vor să aibă spaţiul estic deschis şi accesibil, pe când cei din Occident îşi dau votul mai degrabă pentru apropierea de UE, este de părere Vitalie Ciobanu, liderul asociaţiei de la Roma. Ținând cont de proporția de votanţi din Federaţia Rusă vs. ţările din vest, circa două treimi din sufragiile din diaspora au mers către Maia Sandu, percepută ca promotoare a valorilor occidentale, şi doar 11% - pentru Igor Dodon, supranumit „omul Moscovei”.
În secţiile din străinătate au fost câteva probleme de organizare, spune expertul Igor Bucătaru de la Asociaţia Promo-Lex, responsabilă de monitorizarea alegerilor. În SUA s-au confundat listele electorale care urmau să ajungă la Washington şi la New York, în ambele oraşe s-a votat exclusiv pe liste suplimentare. Secţia de la Odesa şi-a început activitatea cu 40 de minute întârziere. Totodată, s-au înregistrat mai multe situaţii în care sistemul electronic a arătat că unii alegători îşi exprimaseră deja dreptul de vot. După câteva apeluri telefonice, ei au fost totuşi lăsaţi să voteze.
În cazul cozilor de la Londra, Igor Bucătaru spune că misiunea de observatori a recomandat după scrutinul din 2014 suplimentarea secţiilor de votare, de la trei la patru.
„În mod într-un fel de neînţeles pentru noi, nejustificat, a fost redus numărul de secţii de votare în Marea Britanie comparativ cu anul 2014, în condiţiile în care toate temeiurile, inclusiv legale prezentate în Codul Electoral, şi anume înregistrarea prealabilă şi prezenţa la vot la alegerile anterioare, ne vorbesc despre faptul că aici cel puţin trebuia să fie suplimentat, nu şi redus. Şi concluziile noastre au fost dovedite de desfăşurarea procesului, când cetăţenilor le-a fost mai dificil prin faptul că au stat la cozile respective”.
Igor Bucătaru afirmă că, pentru a evita cozile, în toată lumea se aplică votul electronic şi votul prin corespondenţă. Chiar dacă există o hotărâre de guvern din 2008 care spunea că în cinci ani trebuie pus în aplicare votul electronic, autoritățile nu s-au grăbit s-o facă, probabil, din cauza că nu s-au găsit mecanismele prin care să fie garantate securitatea şi integritatea votului, mai spune Igor Bucătaru.
