O bancă cu probleme, supravegheată de Banca Națională, și-a cumpărat un nou sediu în capitală, anume Hotelul Codru, despre care se spune că ar aparține vicepreședintelui PD, omul de afaceri Vlad Plahotniuc. O tranzacție obișnuită, ajunsă în presă mai ales din cauza tensiunilor electorale, sau un nou matrapazlâc în sectorul bancar? – este întrebarea la care a căutat răspuns Liliana Barbăroșie.
„Cred că este o tranzacţie foarte dubioasă”, a declarat în emisiunea ÎnProfunzime de la ProTV Chişinău fostul premier Ion Sturza despre anunţul Moldova Agroindbank (MAIB) că a procurat hotelul Codru. MAIB a spus luni într-un comunicat că a făcut achiziţia în urma unui concurs şi că ea era necesară băncii pentru a-şi eficientiza activitatea. Clădirea nu ar fi potrivită pentru un sediu de bancă, spune pe de altă parte Sturza. Bancă lasă după cadru detalii relevante ale tranzacţiei precum ar fi preţul plătit şi identitatea proprietarului, adăugă el precizând că de fapt proprietar al hotelului ar fi nici măcar Vlad Plahotniuc, aşa cum se credea până acum, ci Ilan Shor. Şi, în fine, întrebarea ar fi, la părerea fostului premier, de ce instituţia se grăbeşte să facă o astfel de achiziţie înainte să-şi fi completat acţionariatul? Pentru că, aşa cum a afirmat tot Sturza, banca s-ar afla în negocieri avansate cu un fond de investiţii, pe care nu l-a numit, ce ar vrea să cumpere cele 40 la sută din acţiuni scoase în vânzare de BNM:
„Ca cineva să facă nişte bani. Să-şi cash-uiască nişte active cu probleme”, este de fapt răspunsul lui Sturza la propria întrebare, iar cel pe care îl are în vedere ar fi nimeni altul decât politicianul democrat Vlad Plahotniuc.
„Hai s-o facem repejor. Hai s-o facem până la bordul FMI… Sunt nişte lucruri care demonstrează că businessul merge precum mergea şi toate aceste discuţii despre transparentizarea sistemului bancar, ca el să nu fie un instrument de făcut bani, se pare că nu lucrează”, a concluzionat Ion Sturza.
Întrebarea pe care şi-o pune în legătură cu aceeaşi afacere fostul ministru de finanţe, Veaceslav Negruţă, este dacă nu cumva ar fi o modalitate prin care a ales să intre în bancă noul proprietar al pachetului de acţiuni scos anterior în vânzare de BNM, adică de fapt proprietarul hotelului Codru. Acest hotel, ajuns în mâini private în 2008, pe timpul în care responsabil cu economia era socialistul Igor Dodon, e acum proprietate a companiei Finpar Invest despre care o investigaţie reportericească publicată de RISE Moldova a arătat că ar avea legături strânse cu politicianul şi omul de afaceri Vlad Plahotniuc.
Ion Preaşcă, jurnalistul de la RISE Moldova căruia i-am solicitat un punct de vedere asupra nedumeririlor pe care le trezeşte noua afacere, spune că vede în ea o singură logică:
„În opt ani de când a fost privatizat acest hotel, el nu a fost modernizat. Scopul a fost ca să nu se admită venirea unui alt investitor acolo care să-l transforme în hotel de lux, şi, doi, să poată să se dezvolte hotelul Nobil, care era atunci singurul de cinci stele din Chişinău. Acum clar că nu mai există justificarea să ţii două hoteluri şi se vinde. Doi, de ce are nevoie banca de acest hotel? Dacă admitem că banca aceasta e gestionată de un consiliu independent, mie nu-mi pare logică decizia, pentru că alături este ASITO, o clădire mare, liberă, care putea fi preluată. Şi trei, se confirmă de fapt speculaţiile şi ale lui Platon, şi ale altor persoane, că banca trece la Plahotniuc. Atunci apare logica – banii rămân în familie.”
După ce a fost arestat la Kiev şi extrădat autorităţilor de la Chişinău care îl cercetează pentru implicare în furtul şi spălătoria bancară, Veaceslav Platon, despre care se crede că ar fi controlat cele 40 la sută din acţiunile MAIB, a afirmat, prin avocaţii şi soţia sa, că ceea ce i se întâmplă ar fi rezultatul refuzului său de a-şi „împărţi” activele moldoveneşti cu politicianul democrat Vlad Plahotniuc.
Economistul Sergiu Gaibu de la IDIS Viitorul crede că, pentru anumite concluzii, ar trebui totuşi să aşteptăm tranzacționarea pachetului de acţiuni al MAIB:
„Este un proces de vânzare a acţiunilor. Este un proces anunţat mult mai demult privind sediul central. Se poate specula dacă există sau nu legătură între aceste două procese. Dar important este ca exerciţiul de vânzare şi cumpărare a acţiunilor să fie unul transparent. Dacă va fi transparent, atunci vom putea judeca dacă există sau nu conexiuni şi corelări între cele două procese. Până nu vedem achiziţia de pachet, toate sunt speculaţii.”
Fiind una din cele trei bănci mari cu probleme pe care BNM încearcă să o stabilizeze după frauda de proporţii din 2014 şi înainte să obţină un acord cu FMI, MAIB se află sub supravegherea intensivă a BNM, care i-a blocat şi scos spre vânzare un important pachet, de peste 40 la sută, de acţiuni ca fiind deţinute de proprietari ce ar acţiona concertat. Cu aceeaşi motivaţie, BNM a blocat şi un pachet de 60 la sută din acţiunile Moldindconbank, o altă instituţie cu probleme în care BNM s-a declarat nevoită să intervină şi la nivel de management, lucru care a devenit posibil graţie noii legislaţii privind rezoluţia bancară adoptată prin asumare de răspundere de guvernul Filip.
