„Candidatul pro-european Maia Sandu luptă singură împotriva tuturor și îi este greu să convingă cetățenii”, a comentat Vlad Țurcanu, jurnalist și fost consilier prezidențial, în cadrul dezbaterii „Republica Moldova, între Trump și Putin”, organizată miercuri de Frontline Club Bucharest, citat de mediascop.ro. Vlad Țurcanu a evidențiat câteva puncte din programele celor doi candidați. În opinia lui, Maia Sandu s-a axat pe teme precum combaterea corupției și a sărăciei, și... pentru a nu-și „îngusta spațiul de manevră”, candidata a evitat să folosească teme geo-politice – ideea de Uniune Europeană fiind discreditată, în ultimii șase ani, de toți politicienii și partidele care s-au autointitulat formal pro-europene.
De cealaltă parte, Igor Dodon se adresează direct problemelor practice cu care se confruntă cetățenii țării, promițându-le, între altele, că va dezvolta piața forței de muncă, adaugă Vlad Țurcanu.
Încercând să evalueze șansele reale ale celor doi candidați, Vlad Țurcanu consideră că totul depinde de „acel segment de mijloc care poate face diferența”, asta în ciuda celor care doresc să prezerveze actuala situație din Republica Moldova și a cetățenilor captivi ai propagandei pro-ruse.
Cei doi candidați au fost și în atenția internauților dar și a jurnaliștilor joi seara. Maia Sandu și Igor Dodon au participat la ultimele dezbateri înainte de turul II. Presa a atras atenția în special la declarațiile de integritate semnate de aceștia doi în timpul dezbaterilor, dar și a declarațiilor că nu vor face coaliție cu Vlad Plahotniuc în cazul în care vor ajunge la președinție.
Vasile Gancev, de la MoldNova.eu scrie că „majoritatea politicienilor se tem să fie asociați cu numele prim-vicepreședintelui democraților, Vladimir Plahotniuc”, de asta de cele mai multe ori politicienii neagă că ar avea legătură cu Plahotniuc. În perioada când Igor Dodon era însă la conducerea ministerului Economiei, Vladimir Plahotniuc s-a pricopsit cu mai multe bunuri la prețuri reduse. Grație raportului Kroll aflăm că Igor Dodon ar fi fost finanțat de Ilan Shor, iar relația liderului PSRM cu Renato Usatîi este văzută inclusiv înaintea turului II al alegerilor, primarul de la Bălți și-a declarat susținerea pentru candidatul Igor Dodon, mai scriu autorii de la MoldNova.eu.
Totodată, relațiile lui Usatîi și Plahotniuc au intrat în atenția jurnaliștilor de investigație de la RISE Moldova, care publică astăzi un material despre interesele comune ale celor doi politicieni și oameni de afaceri. Renato Usatîi a reacționat pe pagina sa de Facebook, înainte de publicarea investigației, spunând că jurnaliștii RISE l-ar fi folosit sub pretextul că fac o investigație doar despre afacerile lui Plahotniuc.
După ce Fondul Monetar Internațional a publicat Memorandumul semnat cu Republica Moldova, presa a încercat să-l sintetizeze și să-l explice cititorilor. Virginia Nica scrie pentru MoldNova.eu despre angajamentele asumate de Chișinău în fața FMI. „Referitor la sectorul bancar, FMI cere să fie de urgență întreprinse măsuri care ar duce la depistarea adevăraților proprietari ai băncilor”. Jurnalista mai scrie că FMI cere guvernării să economisească bani, ceea ce ar însemna „limitarea subvențiilor în anumite sectoare, și reducerea cheltuielilor pentru bunuri și servicii”. Programul semnat cu FMI mai prevede reformarea sistemului de pensii, inclusiv anularea pensiilor privelegiate. Nici consumatorii nu vor scăpa de anumite ajustări ale tarifelor, chiar și majorări. Dar, la acest subiect, miniștrii Economiei și Finanțelor, dar și Guvernatorul Băncii Naționale, au promis că vor oferi astăzi mai multe detalii și explicații în cadrul unei conferințe de presă.
Și Dumitru Spătaru se întreabă pe tribuna.md dacă „salvează sau îngroapă FMI actuala guvernare?”. Pe lângă partea bună a medaliei, care ține de deblocarea asistenței financiare externe, există și partea care implică anumite pericole. Autorul scrie că „FMI nu dă bani pur şi simplu, iar practica demonstrează că, de obicei, reformele condiţionate de FMI au un impact social destul de dur. Şi Moldova, dar şi multe alte ţări au trecut anterior prin astfel de perioade de implementare a reformelor solicitate de FMI şi oricine va consulta istoria nu chiar atât de îndepărtată a ţării noastre, îşi va aminti cât de periculoase sunt pentru orice guvernare reformele cerute de FMI. De multe ori, acestea s-au soldat cu proteste stradale, cu scăderi dramatice de rating, că căderi de guverne etc.”
Victor Surugiu face o trecere în revistă, pe site-ul noi.md, a încălcărilor din turul I al alegerilor prezidențiale și anticipează abuzuri pentru turul II. Autorul scrie inclusiv despre abaterile în procesul de finanțare a candidaților, implicarea persoanelor din străinătate în campania electorală, dar și despre materialele de propagandă distribuite ilegal, fără indicarea datelor despre tiraj și alte informații obligatorii. Cauzele încălcărilor, scrie Victor Surugiu, țin mai mult de lacunele din legislația electorală, care lasă spațiu de interpretări, dar și de insuficiența de mijloace și resurse umane a Comisiei Electorală Centrale. Totuși, autorul nu uită să treacă în revistă și atenționările făcute de observatorii internaționali potrivit cărora membrii CEC au manifestat anumite simpatii politice.
Fostul consilier prezidențial Vlad Țurcanu a mai declarat pentru Radio Chișinău că rezultatele recensământului din 2014 nu sunt făcute publice din cauza situației proaste privind forța de muncă din Republica Moldova. „Pe lângă faptul că s-a lucrat neprofesionist, știu cu siguranță că au existat intenții ale unor oameni influenți din politica moldovenească de a tăinui realitățile din Republica Moldova”, mai spune Vlad Țurcanu, în opinia căruia publicarea rezultatelor recensământului vor speria în primul rând investitorii și partenerii europeni, care sunt ademeniți cu promisiuni ce nu țin cont de realitate.
