După o prezență modestă la vot a tinerilor în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, s-a vorbit mult despre nevoia de a ușura participarea la vot pe 13 noiembrie. Radu Marian, un tânăr care își face studiile în Marea Britanie, explică lipsa de interes din partea acestora pentru a se prezenta la urnele de vot.
Radu Marian: „Pur şi simplu, tinerii cred în altfel de lucruri, sunt mai pragmatici. Mai ales, cei din generaţia nouă, nu prea ascultă mesajul gen „Ieşi la vot, că democraţia e importantă. Votul tău contează”. Pentru ei e important să audă că politicienii le vor oferi anumite beneficii – apartamente mai ieftine sau credite mai ieftine, sau studii mai ieftine. Eu cred că tinerii trebuie altfel atraşi, fiindcă ei sunt mult mai pragmatici.”
Europa Liberă: Dar e mai mult vina lor sau e mai mult vina politicienilor? Cum îşi împart această vină?
Radu Marian: „Nu aş spune că toată vina aparţine doar politicienilor, pentru că ar trebui să fie şi spirit civic. El este, dar tinerii sunt diferiţi. Tinerii nu votează în rânduri mari nicăieri în lume. Acesta nu e un fenomen izolat pentru Moldova. Pur şi simplu, politicienii trebuie să abordeze altfel un pic, ca un fel de group center, ca şi cum o companie ar aborda consumatorii, aşa şi politicienii ar trebui să le spună lucruri concrete ce se va face, să nu vorbească despre democraţie şi spirit civic. Deși aceasta e important, doar că aceasta nu va atrage majoritatea tineretului.”
Europa Liberă: Dar viitorul Moldovei nu depinde şi de felul cât de implicaţi sunt tinerii în a-şi decide soarta?
Radu Marian: „Foarte mulţi tineri, pur şi simplu, nu sunt interesaţi. Ei îşi văd de treaba lor, ei au jobul lor, ei au apartamentul lor, ei au interesul lor. Şi atunci nu e vorba că nu le pasă, pur şi simplu, ei nu cred că politica schimbă ceva. Pentru că, dimpotrivă, sunt mai autonomi decât cei mai în vârstă.”
Europa Liberă: Care sunt lecţiile acestui scrutin prezidenţial? Cine şi ce trebuie să înveţe din ceea ce a avut loc pe parcursul a două luni?
Radu Marian: „Lecţia pe care trebuie să o înveţe alegătorii, o dată şi pentru totdeauna, e să nu voteze din perspectiva că sunt ei moldoveni sau familişti, sau ortodocşi, dar să voteze pentru că, în primul rând, sunt oameni şi vor o viaţă mai bună. Şi atunci când tu eşti pragmatic, asculţi mai atent mesajele politicienilor. Îi asculţi mai puţin pe cei care vorbesc de familie, de ortodoxie şi îi asculţi mai mult pe cei care vorbesc de lucruri concrete – de lupta cu corupţia, de reforme.
Trebuie cumva să uităm de toate pseudovalorile de care noi vorbim de 20 de ani, dar care nu ne ajută deloc să trăim mai bine. Aceasta e o lecţie pentru oameni. Şi, în plus, alegerile acestea au demonstrat că minciuna este un instrument foarte des folosit de unii candidaţi şi aceasta trebuie să se oprească. Noi nu ne vom dezvolta niciodată, dacă vom avea un sistem politic atât de toxic în care minciuna e folosită la fiecare pas. Trebuie să ne oprim, dacă vrem să trăim mai bine. Pentru că nu poţi câştiga nişte alegeri, nu poţi avea conştiinţa curată, când ştii că ai câştigat cu minciună şi falsuri. E
u cred că, totuşi, noi, moldovenii, uităm că fiecare avem acelaşi scop, avem acelaşi interes – să trăim mai bine. Şi e păcat, când ne dezbinăm şi e păcat când îi luăm în seamă pe cei care seamănă ură. Să nu uităm că avem scopuri comune să trăim mai bine şi să transformăm ţara într-un loc mai bun de a trăi. Avem foarte multe de învăţat.
Din păcate, spiritul de toleranţă nu se învaţă peste noapte, dar trebuie să încercăm. Aşa cum spuneam, trebuie să încercăm să fim oameni şi să tolerăm ideile oamenilor şi modul lor de a fi, şi să nu-i judecăm. De fapt, pentru unii candidaţi mesajul principal a fost să atragă voturi pe baza prejudecăţilor, şi anume, atragem ortodocşii sau familiştii, sau pe cei care urăsc alte naţiuni. Am văzut cazul cu refugiaţii, a fost un exemplu foarte urât de manipulare şi de instigare a urii.”
Europa Liberă: Moldova de după 13 noiembrie va fi alta?
Radu Marian: „E greu de spus. Depinde de planurile politicienilor, dacă ei vor începe cu adevărat lupta cu corupţia şi vor încerca să construiască un sistem de justiţie mai corect, atunci, da, putem să încercăm să ne gândim că situaţia se va schimba. Pentru că eu cred că aceasta e problema fundamentală. Cetăţenii şi-au pierdut încrederea în stat anume din cauza corupţiei. Şi atâta timp cât aceasta va fi, ei nu vor fi motivaţi să rămână aici şi să creeze afaceri sau să creeze posibilităţi. Acesta e factorul principal. Dacă noul preşedinte nu va începe cu adevărat lupta cu corupţia, atunci nu trebuie să ne aşteptăm la vreo schimbare.”
