Ana Mardare, fostă reporteriță și prezentatoare la Jurnal TV, s-a retras din televiziune și acuma este fotograf în SUA. Acolo, peste ocean, a votat la sute de kilometri distanță de locul unde are casă.
Europa Liberă: Despre ecoul alegerilor din Republica Moldova de peste ocean să vorbim cu Ana Mardare. Cum a fost să ajungeți la secția de votare?
Ana Mardare: „A fost un lung drum, dar, de fiecare dată când mă gândesc că alți moldoveni parcurg și mai mulți kilometri, aceasta ne dă foarte multă putere și speranță. Am parcurs în jur de 620 de kilometri în vreo șapte ore. Am făcut un popas la un mic hotel, pentru că am vrut să dormim puțin. În ultimele zile am dormit foarte puțin, suntem chiar stresați. Suntem și bulversați de tot felul de emoții, așa că, chiar am avut nevoie de câteva ore de somn. Dar am ajuns cu bine, am votat.”
Europa Liberă: Dacă e să vorbim în expresie bănească, votul a costat mult sau votul a fost valoros, ca să ajungă pentru cel care urmează să conducă Republica Moldova în următorii patru ani?
Ana Mardare: „Aceasta e foarte interesant, în valoare financiară. Sigur că cel mai important e să ajungem să votăm, pentru noi acesta este un moment foarte și foarte important, în primul rând, pentru că ne simțim mai aproape de casă. Fiecare moldovean, care se află departe de casă, are în el un mare dor, o mare nostalgie, melancolie de tot. Eu, pur și simplu, mă bucur ca un copil și, pe lângă faptul că am făcut un lucru important pentru țara noastră, ne-am ales președintele, noi ne mai alimentăm și cu această doză de patriotism, de dor ș.a.m.d. Aceasta nu se compară cu banii. Nu pot fi puse pe același cântar.”
Europa Liberă: Și dacă acest vot a contat atât de mult, aveți așteptări legate de acel pentru care v-ați dat votul, că va face exact ceea ce așteptați voi. Dar dacă câștigă contracandidatul?
Ana Mardare: „Noi suntem puțin stresați pentru că avem două extreme, avem doi candidați absolut diferiți, cu viziuni diferite, cu comportament politic diferit, cu educație diferită, imagine diferită, totul absolut diferit. Și pentru noi, dacă cumva câștigă celălalt, chiar e dezastru. Eu nu știu, eu stau cu frica în sân, așteptând rezultatul. Noi toţi, pur şi simplu, vorbim cu cei de acasă, vorbim cu alţi moldoveni, noi suntem cu frica în sunt nu cumva să câştige celălalt. Sau, şi mai rău, nu cumva celălalt să câştige printr-un mod fraudulos, fiindcă noi deja ştim că se fac tot felul de chestii urâte, s-au făcut şi în campanie, dar şi în timpul acestei zile de 13 noiembrie.”
Europa Liberă: Voi pentru cine v-aţi dat votul?
Ana Mardare: „Sigur, eu am votat-o pe Maia Sandu. Şi pe tot parcursul campaniei nu mi-am ascuns preferinţa mea electorală absolut deloc, pentru că noi chiar credem că avem nevoie de un candidat ca Maia Sandu. Noi chiar ne mândrim cu Maia Sandu în acest moment, noi ne punem un milion de speranţe în Maia Sandu şi noi chiar vrem să ştim că Maia Sandu va face treabă, în cazul în care ea câştigă. Deci, nu este doar entuziasm şi romantism, este şi o cerinţă din partea noastră ca preşedinta Maia Sandu să facă treabă. Pentru că noi tare-tare mult ne-am zbătut ca oamenii să ajungă la vot, ca oamenii să aleagă corect, ca oamenii să nu fie manipulaţi, ca oamenii, pur şi simplu, să fie liberi şi să facă o alegere corectă.”
Europa Liberă: În această campanie electorală s-a promis că vor fi făcute investiţii în educaţie, în sănătate, în administraţie, va fi reformată justiţia, va fi prosperă economia. Într-un cuvânt, s-a vorbit mult despre o Moldovă modernizată. Cât timp i-ar trebui Republicii Moldova ca aceste făgăduieli să devină fapte?
Ana Mardare: „E clar ca bună ziua că nu patru ani, nici măcar dublu nu este îndeajuns. Problemele noastre sunt legate şi de mentalitatea pe care o avem, cu bagajul sovietic pe care îl avem. Aşa că lucrurile acestea se schimbă foarte şi foarte greu. Oamenii trebuie cumva convinşi că ei pot trăi mai bine. În primul rând, mulţi oameni nici măcar nu au aşteptări. Şi aceasta e foarte rău, pentru că, atunci când oamenii vor şi cer, atunci ei au şansa să primească.
Dar oamenii de la noi sunt atât de oropsiţi şi atât de chinuiţi, încât am impresia că ei, pur şi simplu, nu mai speră în nimic. Şi aceasta e foarte rău. Dar dacă ei vor începe să se trezească și, de fapt, ceea ce a făcut diaspora îmi pare că anume e legat de această trezire.
Noi ne-am trezit, noi, pur şi simplu, am spus că facem mii de kilometri, dar nu vrem să stăm deoparte. Şi eu cred că aceasta e bine. Dar trebuie toată lumea să participe. Şi mie aceasta mi-a plăcut foarte mult la Maia Sandu, atunci când ea a spus: „Eu nu promit nimic, dar eu vreau ca noi toţi împreună să lucrăm”. Trebuie şi poporul să ştie ce vrea, trebuie şi preşedintele să-şi respecte poporul şi atunci, probabil, patru ani să fie câţiva paşi înainte.”
Europa Liberă: Crezi că aţi reuşit voi, cei din diasporă, să demontaţi acest zid care se zice că s-ar fi ridicat între cei rămaşi în Moldova şi cei din străinătate?
Ana Mardare: „Eu sper că da. În acelaşi timp, eu am văzut şi câteva reacţii negative, pentru că lumea continuă să ne considere nişte trădători, nu ştiu de ce. Faptul că noi locuim în altă ţară şi am ales să ne construim un viitor cumva diferit, este o alegere personală, nimeni nu a trădat pe nimeni. Au trădat politicienii care s-au vândut, au trădat politicienii care fac interesele altor ţări ş.a.m.d.
Noi, pur şi simplu, ne trăim viaţa noastră personală. Şi eu tare sper că oamenii de acasă să ne accepte alegerea şi să înţeleagă că noi nu suntem duşmanii lor. Noi suntem în aceeaşi tabără, până la urmă, noi toţi vrem o viaţă mai bună. Un lucru foarte important, un pas foarte important este dacă noi în aceşti patru ani vom scăpa de corupţie. Corupţia este cea care, pur şi simplu, ne mănâncă, este cancerul nostru.”
