Dacă cineva mai avea îndoieli că moldovenii sunt nemulțumiți de conducătorii lor, iată un nou argument: Moldova ocupă locul al doilea între țările europene și eurasiatice, după Ucraina, în ce privește neîncrederea cetățenilor în eforturile liderilor lor de a combate corupția. Așa rezultă dintr-un raport al organizației Transparency International, despre care am stat de vorbă cu Ianina Spinei, de la filiala moldoveană a organizației.
Ianina Spinei: „După ceea ce s-a perindat în Republica Moldova, începând cu 2014, începând cu jaful miliardului, începând cu faptul că persoanele care stăteau la cârma statului și autoritățile care trebuiau să prevină acest furt nu au întreprins nimic, nu mă miră că totul ceea ce se face e, de fapt, pentru a mima adevărata luptă împotriva corupției. Populația a avut așteptări foarte mari care, din păcate, s-au împotmolit în zidul acesta. Zidul care arată că grupurile de interese opun rezistență și nu întreprind, practic, nimic pentru a combate fenomenul corupției în Republica Moldova. Într-un stat capturat guvernarea nu va lupta împotriva corupției.”
Europa Liberă: Aveți date care să arate sau, și din acest raport, poate rezulta că furtul miliardului, afacerea cea mai celebră a ultimilor ani, a contribuit masiv la neîncrederea aceasta sau doar a făcut-o să rămână?
Ianina Spinei: „Bineînțeles, unele informații din această cercetare ne fac să gândim anume astfel. Doar 38% din interlocutori în acest sondaj consideră că oamenii simpli ar putea interveni și face ceva pentru a schimba simțitor situația în domeniul combaterii corupției. Ceilalți au preocupări foarte mari, înțeleg că în condițiile când statul este capturat, rezistența guvernanților este foarte mare și eforturile omului simplu nu sunt suficiente. Deci, își apreciază capacitățile sale destul de slab.”
Europa Liberă: Din păcate, Moldova conduce în mai multe din clasamentele pe care le putem vedea în acest raport, clasamente cu țări din Europa și zona eurasiatică. De exemplu, dacă bine am citit eu una din hărțile raportului, Moldova din Europa este țara în care cei mai mulți oameni spun că au dat mită în ultimul an, peste 40%, foarte mult. Ce înseamnă aceasta? Odată oamenii se uită spre vârful puterii, văd că se fură miliardul, că, conducătorii nu fac nimic împotriva corupției, dar, la rândul lor, dau mită, cum vă explicația dualitatea aceasta? Faptul că și sus, și jos se înregistrează corupție?
Ianina Spinei: „Asta e, corupţia mică, după cum vedeţi, corupţia uzuală este, potrivit rezultatelor acestui raport, destul de înaltă. Noi, pardon, în sens negativ suntem printre lideri, deoarece după noi urmează Ucraina şi Azerbaidjan cu nişte ponderi ale respondenţilor care au plătit mită pe parcursul ultimului an destul de înalte. În Republica Moldova mai mult de 40-42% au plătit în instituţiile de stat. Totuşi, aceasta este o corupţie – corupţia mică. Bineînţeles, oamenii îşi dau seama că, corupţia mare capătă proporţii enorme în ultima perioadă de timp. Nu aş vrea să spun care este paralela, totuşi, pentru noi, pentru organizaţiile societăţii civile care sunt în sectorul prevenirii corupţiei este o preocupare foarte mare. Oamenii trebuie să înţeleagă că, doar unindu-se şi opunând rezistenţă, doar făcând presiuni asupra guvernanţilor se poate schimba ceva. Şi doar atunci când suntem împreună, putem fi o forţă pe care nu o poate ignora guvernantul.”
Europa Liberă: Raportul înregistrează părerile oamenilor despre ce fac liderii, despre ce fac ei înşişi, dacă dau sau nu dau mită. Nu îi întreabă însă pe oameni. Credeţi că este, totuşi, cineva care luptă împotriva corupţiei în societate? Dumneavoastră ce spuneţi? O dată sunteţi dumneavoastră, pe dumneavoastră vă cunoaştem că luptai împotriva corupţiei. Mai sunt şi alte organizaţii? Există un spirit, cel puţin, la nivelul activiştilor, al oamenilor care vor să schimbe lucrurile, care să pună, totuşi, în mişcare Moldova?
Ianina Spinei: „Cel puţin, ceea ce am văzut noi după alegerile prezidenţiale ne vorbeşte că spirit şi activism civic există. Acest spirit şi activism civic trebuie să fie orientat într-o direcţie pozitivă. Atunci când noi vorbim despre măsuri de prevenire a corupţiei, trebuie să înţelegem că aceste măsuri trebuie să fie eficiente, trebuie să fie constructive, în primul rând, în situaţia reală din Republica Moldova. Şi luând în consideraţie una dintre cercetările Transparency International, relativ proaspătă, am putea spune că persoanele pe care le-am intervievat, populaţia, consideră că între aceste măsuri neapărat trebuie să fie confiscarea averii nejustificate a demnitarilor și funcționarilor.
Neapărat trebuie să scoatem organele de drept, şi nu doar organele de drept, de sub controlul oligarhilor. Şi ceea ce e foarte important, să fie pedepsite acele persoane care au admis furtul miliardului. Aceste trei măsuri generice ar trebui să conducă, ar trebui să fie măsurile primare care ar arăta că într-adevăr se poate şi se doreşte să se facă ceva sub aspect de anticorupţie.”
