Linkuri accesibilitate

Volodymyr Garazd: „E de neînţeles cum apartamentul este spaţiul privat, dar scara, subsolul, acoperişul, curtea ar aparţine fondului public"


Blocuri termoizolate din Dolyna, Ivano-Frankivsk
Blocuri termoizolate din Dolyna, Ivano-Frankivsk

Cum a reuşit primarul oraşul ucrainean Dolyna să-i convingă pe locuitorii urbei să contribuie cu bani la termoizolarea blocurilor.

Anul trecut în oraşul ucrainean Dolyna, din regiunea Ivano-Frankivsk, au început a fi izolate termic blocurile de locuit în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană. Valoarea proiectului este de un milion de euro, dintre care 60% sunt bani UE şi 40% - contribuţia primăriei şi a locuitorilor oraşului. Este una dintre puținele inițiative de acest fel din ţările Parteneriatului Estic care are succes în rândul populației. Primarul localităţii, Volodymyr Garazd, a împărtăşit din experienţa sa în cadrul unei reuniuni recente a primarilor din Georgia, Moldova, Ucraina Armenia şi Belarus, desfășurate la Erevan. Despre cum reuşeşte să-i implice pe orăşenii la modernizarea blocurilor şi a curţilor el a povestit într-un interviu acordat Europei Libere.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:00 0:00
Link direct

Volodymyr Garazd, primarul oraşului Dolyna, regiunea Ivano-Frankivsk
Volodymyr Garazd, primarul oraşului Dolyna, regiunea Ivano-Frankivsk

Volodymyr Garazd: „Dificultăţile fondul locativ - şi noi vorbim aici despre locuinţe particulare, deoarece statul le-a transmis cu câţiva ani în urmă în proprietate privată - , constau în lipsa de organizare. Doar 30% din blocurile de la noi au asociaţii de locatari. Dar orice decizie în acest domeniu trebuie luate cu acordul locatarilor, mai ales când e vorba de cofinanțare. Proiectul câștigat în cadrul Programului Convenției primarilor prevede că circa 60% din bani alocă UE, aproximativ 20% - primăria şi în jur de 20% contribuie locatarii. Noi am adoptat un program special unde am indicat câteva condiții, deoarece doritori pot fi mulţi, iar bani sunt atâți câţi sunt, concret asta constituie 772 de mii de euro de la Uniunea Europeană şi circa 250 de mii de euro contribuţia primăriei şi a locuitorilor oraşului. Adică, valoarea totală a proiectului este de un milion de euro. Primul an a fost dificil deoarece oamenii nu prea aveau încredere că acest lucru este posibil. Noi am selectat 13 blocuri din 17 sau 18, deci cereri nu prea a fost. Şi a fost dificilă colectarea semnăturilor celor care sunt de acord să contribuie, trebuia acceptul a minim 75% din locatarii acelui bloc”.

Europa Liberă: Cine a lucrat cu oamenii pentru a-i convinge, dumneavoastră sau locatarii s-au convins unii pe alţii?

Volodymyr Garazd: „Noi am lucrat, am creat o echipă specială de administrare, în baza întreprinderii comunale de gestionare a fondului locativ, care supraveghează inclusiv starea tehnică a clădirilor. Anume această echipă a lucrat cu oamenii”.

Europa Liberă: De regulă, în timpurile sovietice oamenii s-au obişnuit că cineva este obligat să le rezolve problemele. Cum aţi reuşit să-i convingeţi pe locuitorii oraşului?

Volodymyr Garazd: „Aşa şi a fost, mentalitatea este aceeaşi. E de neînţeles cum apartamentul este spaţiul privat, dar scara, subsolul, acoperişul, curtea ar aparţine fondului public şi că cineva trebuie să vină să le facă reparație sau ordine. Blocurile sunt în proprietatea locatarilor. Noi le-am spus oamenilor că este treaba lor cum le administrează. Vreţi participaţi în proiect. Nu vreţi, se vor găsi alţii. Suma de bani din proiect noi am împărțit-o pentru trei ani şi asta ajunge la izolarea a 10-15 blocuri pe an, depinde de mărimea lor. Dacă e o casă cu trei etaje, cu două scări, putem reabilita mai multe imobile. Prin urmare, am mers prin toate curțile ne-am întâlnit cu oamenii. Unii strigau: «Iar vor să ne jupoaie!», alţii doar au ascultat şi ulterior, poate, s-au activizat. Acolo unde erau lideri de opinie au adunat repede aceste semnături. Pe urmă, o altă condiţie, trebuiau să fie stinse toate datoriile la servicii şi aici au fost multe probleme. Majoritatea caselor au datorii şi oameni care nu vor să le achite sau nu sunt în stare. Locatari care erau în grupul de iniţiativă au venit la noi şi ne-au rugat să le iertăm datoriile la patru proprietari rău-platnici, de exemplu. Noi le-am spus că asta nu e treaba noastră, e problema voastră, e casa voastră şi, după condițiile proiectului, voi trebuie s-o rezolvaţi. Mulţi au obţinut succes pe diferite căi – dezaprobare publică, ameninţări, la figurat, etc. Pe unii i-au mustrat conştiinţa şi s-au dus să plătească datoriile. În cazul celor din grupurile defavorizate, la fel, s-a acționat diferit. Au fost unii vecini care pur şi simplu au achitat în locul lor”.

Europa Liberă: Cât trebuia să achite fiecare familie?

Volodymyr Garazd: „Anul trecut a fost 4000 de grivne, echivalentul a 140-150 de dolari, asta a depins de numărul de apartamente din bloc. Am lucrat cu agenţii economici, magazinele care sunt la parterele caselor de locuit. Eu, personal, i-am rugat, le-am explicat că sunt condiții foarte avantajoase pentru a economisi energie. Acest lucru a funcţionat şi oamenii de afaceri au participat activ. De exemplu, un director de farmacie avea zece datornici în bloc, pensionari sau oameni cu venituri mici, el s-a dus şi a plătit pentru toţi şi le-a spus că-i pot returna dacă vor avea cândva bani. Cel mai interesant e că peste jumătate de an aproape toţi i-au dat banii. Totodată, a fost concurs pentru executarea lucrărilor. A fost un concurs mare, câte 12 companii au concurat pentru reabilitarea fiecărui bloc, şi noi am obţinut reducerea preţurilor, astfel am câştigat bani pentru încă două case. Noi am supravegheat calitatea lucrărilor, dar cei mai buni controlori au fost locatarii care au contribuit cu bani. Ei erau cu ochii pe lucrări şi ne sunau la primărie şi ne spuneau dacă ceva era în neregulă, ei nu au permis să fie furate materiale de contracție şi să fie făcute lucrări necalitative. La sfârşitul anului am avut 13 blocuri izolate. Oamenii au simţit iarna trecută, în primul rând, confortul, a apărut căldura în case; în al doilea rând, au economisit 40%-50%, pe urmă s-au scumpit locuințele întrucât termenul de exploatare a crescut cu 40-50 de ani în rezultatul termo-modernizării imobilului. Şi oraşul a devenit mai puţin sumbru, se transformă văzând cu ochii. După aceea, oamenii s-au vizitat reciproc, au discutat despre izolarea blocurilor. Deja în al doilea an a fost agitaţie mai mare. În acest an am selectat 17 blocuri, dar am înaintat cerinţe tehnice suplimentare, la plinte, canalizare, izolarea acoperișurilor. Asta a dus la mărirea cheltuirilor, inclusiv a contribuțiilor locatarilor, dar oamenii au înţeles de ce am ridicat ştacheta. Dacă puneam aceste condiții din prima, riscam să nu realizăm nimic”.

Europa Liberă: Cum veţi izola cealaltă jumătate din blocuri care nu vor fi incluse în proiect?

Volodymyr Garazd: „Mai există un rezultat important al acestui efort – educarea unei gândirii colective. Acum pot lucra în continuare cu acei locatari care au contribuit la izolarea blocurilor şi au văzut rezultatul efortului comun al cetăţenilor şi administraţiei publice locale. Acum încercăm, prin acelaşi mod, să amenajăm curţile. În perioada sovietică locatarii nu participau la gestionarea spaţiilor comune, de aceea în minte lor persistă că cineva este obligat să vină să le facă reparaţie sau curat în scările blocurilor, acum însă înțeleg că e casă lor, subsolul lor, teritoriul lor, gândesc altfel şi iau decizii în consecință. Asta bucură. După terminarea proiectului, cred că, vom continua. Desigur asta presupune mai mulţi bani alocaţi de primărie şi de locuitorii oraşului. Dar anul viitor în Ucraina va fi lansat un program mare – Fondul naţional de termo-modernizare. Cred că vom fi beneficiari activi ai acestui fond, deoarece populaţia este pregătită pentru asta”.

Europa Liberă: De unde aţi luat echipa de entuziaşti?

Volodymyr Garazd: „Greu, la prima etapă, consilierii mă întrebau pentru ce-mi trebuie, că alternativă pentru gaze nu există. Dar am reuşit să găsesc o mână de oameni, să educ tineri în spiritul eficienței energetice, am luat decizii corecte şi în ceea ce priveşte cadrele. Şi sfatul meu către primari este: căutați tineri, în a căror ochi să vedeți entuziasm şi care să vrea să facă carieră în acest domeniu. Acest domeniu va fi cu siguranță interesant încă 10-20 de ani. Toată lumea se concentrează pe aceste subiecte, pentru că nu e vorba doar de reducerea consumului de energie, dar şi de ecologie, când planeta noastră este ameninţaţă. Şi merită să consumi timpul personal şi bani pentru asemenea chestiuni.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG