Imaginea și audiența posturilor publice de radio și televiziune s-au diminuat mult în ultimii ani, chiar dacă Radio România Actualități, spre deosebire de TVR, continuă să fie fundalul sonor al multor case, aflate în îndeobște în localități mici sau la țară.
Dincolo de tributul politic pe care l-au plătit mereu aceste posturi, neregulile reclamate de angajați, de parlamentari sau de anchetele jurnalistice au circulat periodic.
Șeful radioului public Ovidiu Miculescu a fost citat pentru a fi audiat luni de către procurori, fiind acuzat alături de alți 11 membri ai Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune de abuz în serviciu și conflicte de interese, și că au încheiat mai multe contracte ilegale prin care au prejudiciat radioul.
Miculescu nu a putut fi audiat, însă, pentru că e internat în spital. Nu se știu prea multe despre starea lui de sănătate și motivul internării, mai cu seamă că săptămâna trecută nu se afla în România.
Există se pare o serie de aranjamente între cei care conduc radioul public și anumite firme prietene, controlate de persoane din cadrul Consiliului de Administrație prin care se extrăgeau bani ai Societății Române de Radiodifuziune prin mici firme parazitare.
La fel cum există dubii și în cazul TVR cu privire la cumpărarea de reclame, care de-a lungul anilor s-ar fi făcut se pare prin intermediul unor agenții apropiate celor care trasau destinele canalului public de televiziune.
Mihai Timariu, un angajat al Radio România Actualități, i-a trimis luni o scrisoare descrisă președintelui Klaus Iohannis în care îi spune că oamenii ar vrea să-și ia radioul public înapoi:
„Vrem să facem din nou emisiuni și anchete pentru publicul plătitor de taxe, nu să ne plimbăm toată ziua în străinătate pe sute de mii de lei din bani publici și să spunem că ne permite legea și nu e ilegal”.
Este vorba despre acuzațiile procurorilor care pentru moment arată că ar fi vorba de circa 100.000 de euro care s-ar fi cheltuit prin firme căpușă pentru călătoriile liderilor radioului în străinătate.
„Este strigător la cer că în anul 2016, instituția noastră care ar trebui să fie de o înaltă ținută morală este condusă de o persoană care a fost suspectată că a colaborat cu Securitatea”.
În discuție este Ovidiu Miculescu, directorul radioului public, racolat în 1987 sub numele de cod Adrian pentru „apărarea contrainformativă a persoanelor care fac parte din grupul de presă ce participă la activități protocolare”.
Cu toate că s-a angajat să dea informații despre colegii săi din mass media, în dosarul lui de rețea nu s-au găsit documente compromițătoare.
Ca atare, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a putut să-l declare informator, dar suspiciunile au rămas, fiindcă multe documente au fost pierdute sau altele distruse de-a lungul timpului, fie înainte, fie după căderea comunismului.
În scrisoarea sa, angajatul radioului vorbește despre nevoia celor care lucrează acolo de a fi independenți și echidistanți.
Totuși, independența și echidistanța, nu au fost virtuțiile prime ale acestei instituții, iar calitatea programelor Radio România Actualități a alunecat constant dinspre un radio serios care informează, chiar dacă nu mereu corect, spre un canal comercial cu multă muzică, umor îndoielnic și buletine de știri care nu țin cont de prioritățile informației.
În acest context discuțiile despre suspendarea taxei radio-tv ar putea fi în defavoarea acestei cotizații obligatorii pentru toți români care plătesc curentul electric.
După cum s-a dovedit până acum, această taxă nu a transformat în niciun fel radioul și televiziunea publice în posturi de ținută, serioase și credibile.
Interesele politice și absența profesioniștilor a făcut ca cele două canale să fie mereu folosite de partidele aflate la putere și de clienții lor politici trimiși în consiliile lor de administrație.
