Experții companiei Kroll și ai firmei de avocatură Steptoe & Johnson se află pentru două zile la Chișinău pentru a discuta continuarea investigațiilor asupra furtului miliardului de lei din sistemul bancar. Ei au prezentat date despre procesul anchetei la Banca Naţională, reprezentanţa FMI şi Delegația UE la Chişinău. Potrivit lui Natan Garştea, consilierul guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, specialiştii de la Kroll se află acum la etapa acumulării probelor şi a pregătirii recuperării sumelor identificate, care ar urma să înceapă în prima jumătate a anului 2017.
Compania americană Kroll încearcă din februarie 2015 să dea de urma banilor scoşi din băncile falimentate. Pentru început experții americani stabilesc destinațiile spre care au fost direcționate fondurile, după care adună probe pentru a face demersuri de recuperare legală a acestor mijloace. În cele din urmă, în cazul „sutelor de conturi şi miilor de tranzacţii” se va ajunge la procese judiciare, iar recuperarea ar putea dura în timp, spune Natan Garştea, consilierul guvernatorului BNM.
„Vor fi procese judiciare în multe jurisdicții, fiecare dintre aceste jurisdicții are procedurile sale procesuale, deja depindem întru totul de legislația fiecărei ţări şi de aceea cum lucrează instanţele judecătoreşti de acolo. Procesul poate să fie de durată, oricum vom încerca să mergem paralel cât mai mult”.
Până acum experţii companiei Kroll au identificat urmele a circa 600 de milioane de dolari din totalul de circa un miliard care ar fi dispărut din BEM, Banca Socială şi Unibank. Aproximativ 200 de milioane de dolari ar fi fost transferate pe conturi din Rusia, alte 100 de milioane – în Republica Moldova, 58 de milioane - în Estonia, peste 40 de milioane - în Cipru.
Unele jurisdicții sunt mai puţin transparente sau cooperante, spune Natan Garştea, făcând aluzie la Cipru şi Rusia.
Paralel cu acumularea probelor şi informațiilor pentru transferurile identificate, experţii vor continua să investigheze alte posibile destinații pentru ceilalţi bani, afirmă consilierul guvernatorului BNM Sergiu Cioclea.
Şeful Procuraturii anticorupţie Viorel Morari spune că cercetarea Kroll furnizează informații utile pentru oamenii legii care anchetează același dosar şi care au sarcina să probeze vinovăția persoanelor implicate în marea escrocherie.
„La noi e anchetă penală. Doar statul, Republica Moldova, poate face urmărirea penală. Kroll face investigaţie, ca un fel de constatare, ca nişte specialişti care se uită în toate tranzacțiile respective, pentru identificarea bunurilor şi recuperarea prejudiciului dar pe căi civile”.
Recuperarea banilor dispăruţi din băncile buclucașe va fi un proces anevoios, afirmă şeful Procuraturii anticorupţie Viorel Morari. În special pentru că tranzacțiile s-au derulat prin mai multe bănci din ţări diferite, iar persoanele implicate dețin cetățenii ale mai multor state şi au valori patrimoniale în diferite colţuri ale lumii. Totuşi, Viorel Morari dă asigurări că procesul a început.
„De exemplu, în dosarul Filat banii care au fost obţinuţi ca mită au o provenienţă din Banca de Economii şi sunt parte componentă a miliardului sustras şi a fost aplicat sechestru prin hotărârea instanţei de judecată, prima instanţă, şi s-a dispus confiscarea în folosul statului a bunurilor identificate. Curtea de Apel un pic a modificat cuantumul ei, contestăm la Curtea Supremă, vedem decizia Curţii Supreme şi suma cuantumului banilor care va fi dispusă confiscarea va trece în contul recuperării prejudiciului cauzat de către persoanele vinovate”.
În cel de-al treilea raport prezentat de Kroll, ca şi în cele anterioare, se menţionează numele lui Ilan Shor ca fiind unul dintre beneficiarii operațiunii de sustragere a banilor din sistemul bancar.
Procurorul Viorel Morari adaugă că s-au mai profilat distinct „grupul Gacichevici şi grupul Platon”.
Mai mulţi experţi au mari rezerve faţă de modul în care sunt recuperati banii, precum şi faţă de actul de justiţie, selectiv şi deloc transparent.
