Un proiect de lege privind reformarea sistemului de pensii a fost publicat de Guvern pentru discuţii publice ca apoi să fie trimis spre adoptare în Parlament. Viitoarea lege ar urma să prevadă, de exemplu, o nouă formulă de calcul a pensiei, asigurarea unui sistem de pensii echitabil, stabil financiar, dar și majorarea graduală, în câţiva ani, a vârstei de pensionare. De asemenea, se are în vedere unificarea modalității de calcul a pensiilor de asigurări sociale pentru toată lumea…O convorbire pe această temă cu jurnalistul şi analistul economic Vlad Bercu.
Europa Liberă: Reforma intenționată de Guvern a sistemului de pensii e o acţiune nevoită, sub presiunea unor grave probleme în viitorul apropiat, sau care izvorăşte din dorinţa de a asigura mai multă dreptate, echitate, bucurie celor pensionabili?
Vlad Bercu: „Guvernul este nevoit să procedeze la reformarea sistemului de pensii. În ultimii ani, când s-a scris sau s-a vorbit despre sistemul de pensii din Republica Moldova acesta a fost apreciat drept un sistem în criză, un sistem în prag de colaps, un sistem care nu este sustenabil, un sistem care fără injecțiile de la bugetul de stat ar da faliment sau s-ar confrunta cu mari probleme financiare.
Sistemul de pensii din Republica Moldova este un sistem super sofisticat şi discriminatoriu. Este super sofisticat fiindcă formula de calculare a pensiei cred că rar cine o înțelege. Trebuie să ai studii speciale ca să te descurci în această formulă. Pe de altă parte, sunt foarte multe categorii de populaţie care beneficiază de anumite facilităţi – vârsta de pensionare este cu mult mai mică, stagiul de cotizare este cu mult mai mic. Pe de altă parte, pensia acestora este de câteva ori, poate ajunge să fie chiar de 20 de ori mai mare decât pensia medie.”
Europa Liberă: Acest proiect de lege care ar trebui să fie acum în dezbateri publice şi apoi să ajungă în Parlament remediază cumva toate aceste aspecte mai ciudate, mai nedorite ale actualului sistem de pensii?
Vlad Bercu: „Rămâne să vedem în ce măsură vor duce propunerile din acest proiect la remedierea actualului sistem. Preconizata majorare a vârstei de pensionare până la 62 de ani la femei şi până la 65 de ani la bărbaţi este o necesitate despre care se vorbeşte demult. Omul ar rămâne în câmpul muncii o perioadă mai îndelungată şi ar contribui la fondul de pensii.”
Europa Liberă: Dar există siguranţa că ei vor contribui? Ce interes pot avea bărbații, de exemplu, să mai contribuie la sistemul de pensii, de vreme ce peste jumătate dintre ei nu mai ajung la 65 de ani, aşa cum sugerează unele statistici?
Vlad Bercu: „Este adevărat că speranţa de viaţă în Republica Moldova este poate cea mai mică din Europa, mai ales în cazul bărbaților. Speranţa de viaţă a crescut însă în ultimii ani. În anul 2015 a fost de 72-75 de ani în cazul femeilor şi de peste 67 de ani în cazul bărbaţilor, dacă e să credem statisticilor. Mai ales în cazul femeilor creşterea vârstei de pensionare sau censului de pensionare este iminentă. Femeile trăiesc mai mult. În Europa sunt ţări în care vârsta de pensionare a femeilor şi bărbaţilor este egală.”
Europa Liberă: Majorarea stagiului de cotizare, o altă prevedere a acestui proiect, va aduce, până la urmă, mai mulţi bani în buzunarele pensionarilor?
Vlad Bercu: „Majorarea stagiului de cotizare va aduce mai mulţi bani în fondul de pensii, pe de o parte. Pe de alta, va micşora din mărimea pensiei în cazul în care ar rămâne actualul stagiu de cotizare. Actuala formulă prevede că anii lucraţi după stagiul de cotizare se calculează după un anumit indice.”
Europa Liberă: Atât cât cunoaşteţi realităţile şi proiectul de lege, în ce măsură raportul dintre contribuţie şi pensie ar putea deveni mai echitabil, mai cinstit?
Vlad Bercu: „Guvernul vorbeşte despre o nouă formulă de calculare a pensiei. Deocamdată există doar proiectul reformei în care nu este inclusă şi nouă formulă. Mi-ar fi foarte greu să spun în ce măsură va fi această formulă mai echitabilă.”
Europa Liberă: Critici ai intenţiilor guvernului, sindicatele, de exemplu, consideră că doar unificarea formulei de calcul a pensiei pentru toţi cetăţenii – de la vlădică la opincă – ar lecui cea mai mare parte a bolilor sistemului de pensii şi nu ar mai fi necesare alte măsuri nepopulare. Credeți că excluderea pensiilor speciale, a privilegiilor de care se bucură mai mulţi funcţionari ar avea darul să acopere toate găurile din sistem?
Vlad Bercu: „Nu cred. Numărul persoanelor care beneficiază de pensii speciale, nu vreau să le numesc privilegiate fiindcă aşa e sistemul, nu este atât de mare pentru a duce la lecuirea sau asanarea sistemului de pensii. Sunt alţi factori care ar putea aduce mai mulţi bani în fondul social. Un singur fapt - achitarea salariului în plic - duce la o scădere considerabilă a veniturilor în fondul social. Sindicatele estimează aceste salarii achitate în plic la 15 miliarde de lei. Este o sumă enormă.”
Europa Liberă: Cu referire la unificarea modalităţii de calculare a pensiilor, o altă propunere, trebuie să se înțeleagă că practicile de până acum în acest sens nu au fost nici echitabile, nici îndreptățite economic sau în alt fel? Sau prin această diferențiere de pensii a fost stimulat ceva?
Vlad Bercu: „Această diferențiere a fost stabilită prin lege. Nu putem spune că persoanele care primesc aceste pensii poartă o anumită vină pentru faptul că situaţia lor este aşa cum este. Problema e că statul nu a reformat sistemul. Reforma sistemului de pensii începuse la finele anilor '90, dar odată cu venirea la putere a comuniştilor a fost stopată. Atunci a şi început majorarea censului de pensionare, a cotizaţiei plătite în fondul social.”
Europa Liberă: Revenind la salariile achitate în plic, cum ar putea guvernul sau autorităţile să încurajeze cetăţenii să contribuie în măsură deplină la fondul de pensii şi să nu evite aceste contribuţii?
Vlad Bercu: „Este foarte greu de spus. În ultimii ani şi sindicatele şi guvernul, şi patronatele încearcă să diminueze salariile plătite la negru. Au fost lansate mai multe acţiuni, iniţiative, dar, vedeți că, efectul este aproape de zero. Cred că una din soluţii ar fi poate dezvoltarea pilonilor doi şi trei a sistemului de pensii, mai ales a pilonului trei care prevede crearea fondurilor nestatale, private de pensii. Cetățeanul îşi face singur pensia din banii pe care îi câştigă.”
Europa Liberă: Şi pe final, domnule Bercu, Dvs. sunteţi la pensie acum, dar dacă aţi avea de ales, teoretic, aţi alege noua lege a pensionării?
Vlad Bercu: „Cred că va fi o rezistenţă enormă. Nu ştiu dacă se va ajunge la o finalitate cu proiectul reformării sistemului de pensii. Aţi văzut că până şi decizia guvernului despre unificarea pensiilor diferitor categorii de populaţie a provocat o rezistenţă masivă din partea organelor de forţă. Ieri am văzut că s-au făcut declaraţii despre mărirea censului de pensionare. Unica soluţie este de a dezbate public, de a organiza mese rotunde, discuţii cu experţii, cu specialiştii, cu populaţia pentru a ajunge la consens. Altfel, reforma de pensii fie ea chiar bună sau rea va fi sortită.”
