Militarii din R. Moldova au participat pentru a treia oară la parada militară care se organizează anual de 1 Decembrie în capitala României.
Alături de ei au mărșăluit în premieră soldați și ofițeri din Germania, Spania, Italia, Sovacia și reprezentanți ai regimentului irlandez de gardă care au cântat la cimpoaie și tobe.
Pușcașii marini din baza militară americană de la Constanța au trecut și ei pe sub Arcul de Triumf împreună cu regimentele românești.
Nu e clar ce război au câștigat toți acești militari, fiindcă potrivit tradiției pe sub Arcul de Triumf din București ar trebui să treacă doar armatele învingătoare.
Războiul din Afganistan, unde an de an sunt detașați sute de militari români, s-a transformat într-unul de uzură, iar în Kosovo polițiștii români veghează doar la menținerea ordinii.
La parada militară a fost expusă tehnica de luptă aflată în dotarea Armatei Române și care este în proporție de peste cincizeci la sută de proveniență americană.
După ce a început retragerea trupelor Statelor Unite din Afganistan, o mare parte din echipamentul acestora a rămas în România, fiindcă pe drumul de întoarcere escalele s-au făcut la aeroportul Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța din interiorul bazei americane.
Majoritatea tancurilor, avioanelor, mașinilor blindate provin însă din perioada Pactului de la Varșovia, sunt de producție sovietică, sau produse după modelele din fosta Uniune Sovietică.
Firește multora li s-au făcut modificări în așa fel încât să devină compatibile NATO, dar per total este așa cum spunea acum doi ani un înalt ofițer: „85 la sută din dotarea armatei române ar trebui să stea într-un muzeu militar”.
Parada militară de la București sugerează însă că România aspiră să fie o putere regională, care deține armament sofisticat, ai cărei militari sunt antrenați să lupte în condiții grele și cu tehnică de luptă occidentală, așa cum au făcut mai ales în Afganistan și Irak.
Prezența la paradă a militarilor din mai multe state NATO arată pe de altă parte susținerea de care se bucură România în rândurile Alianței Nord Atlantice.
Poate cu o singură excepție: Ungaria, care le-a cerut diplomaților săi acreditați la București să nu participe la evenimentele organizate de ziua națională a României.
Mai mult decât atât, premierul Viktor Orban a vorbit joi despre „unificarea națiunii” ungare la aproape 100 de ani după Tratatul de la Trianon pe care l-a numit „diktat”.
La semnarea acestui Tratat în 1920, Ungaria a pierdut două treimi din teritoriul pe care îl administra în interioul Imperiului Austro-Ungar.
Premierul de la Budapesta a acuzat tot joi România că restricționează folosirea simbolurilor etnice maghiare și că duce o „campanie” împotriva liderilor UDMR „sub pretextul luptei anticorupție”.
Această intervenție a șefului guvernului ungar nu a interferat cu festivismul zilei naționale a României.
La Târgu Mureș, un oraș pe jumătate maghiar, un parașutist a sărit cu un uriaș steag românesc, la Alba Iulia, dincolo de uriașa slujbă religioasă de la așa-numita Catedrală a Reîntregirii, au fost gătite trei tone de fasole și cârnații aferenți, iar după ce s-a întunecat a început spectacolul pirotehnic, care proiectează pe cer cea mai mare inimă în trei dimensiuni care s-a văzut vreodată în România.
