Duminică, 11 decembrie, locuitorii regiunii transnistrene sunt aşteptaţi urne, un nou scrutin nerecunoscut nici de Moldova si nici de comunitatea internaţionala. În cursă pentru funcţia suprema la Tiraspol s-au înscris şapte candidaţi, dar favoriţi sunt preşedintele Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski, susţinul de holdingul Sheriff, şi actualul lider Evgheni Şevciuk, care aspiră la al doilea mandat. Câţiva artişi ruşi, printre care şi Iosif Kobzon, deputat în Duma de stat de la Moscova, au apărut în materialele publicitare ale lui Şevciuk. O relatare despre miza acestor alegeri nerecunoscute pe plan internațional.
Votarea preliminară a început ieri în regiunea autoproclamata pentru cei care în ziua aşa-ziselor alegeri prezidenţiale nu se vor putea prezenta la secţii.
Un sondaj realizat de un centru rus de cercetări îl dă favorit pe preşedintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski, urmat la distanţă de actualul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, în timp ce o altă cercetare prezintă un clasament inversat pentru cei doi.
Directorul Școlii de cercetări politice de la Tiraspol, Anatoli Dirun, are rezerve faţă de sondaje, mai ales luând în calcul şi scrutinul american, precizează el. În opinia lui, există un număr mare de indecişi pentru care se bat cei doi favoriţi.
Astfel, stafful de campanie al lui Evgheni Şevciuk ar fi recurs la găselniţa cu artiştii ruşi Iosif Kobzon, Boris Moiseev şi Valeria, care au cântat recent pentru alegătorii de acolo şi care apar pe panouri electorale în susţinerea actualului lider de la Tiraspol. În acelaşi timp, echipa lui Krasnoselski a venit cu mai multe promisiuni orientate spre persoanele în etate, considerată cea mai activă categorie de populaţie la alegeri, de genul transport gratuit pentru pensionari, moratoriu pentru majorarea tarifelor, promisiuni ce sunt considerate de unii populiste, iar de alţii realiste, notează politologul din regiune.
Lui Evgheni Şevciuk i se reproșează că a tăiat peste 20% din pensiile și salariile bugetarilor şi că a făcut greşeli la promovarea unor cadre. Pe de altă parte, el încearcă să convingă cu rezultatele pe care le-a obţinut în ultimii ani şi cu proiectele sociale şi investiţionale derulate, declarânu-se împotriva monopolurilor în economie.
Anatoli Dirun este de părere că echipa preşedintelui Sovietului Suprem va încerca să câștige din primul tur, iar cealaltă tabără să-şi mobilizeze electoratul în cel de-al doilea tur. Mulţi îşi pun întrebarea cine este candidatul Moscovei?
Anatoli Dirun: „Din observaţiile mele, vă pot spune că în această campanie, spre deosebire de cea din 2011, Federaţia Rusă nu a pus miză pe un candidat anume. Altă treabă e că fiecare tabără are contacte proprii în Federaţia Rusă. De exemplu, Krasnoselski are contacte pe linia Consiliului Suprem şi a Dumei de Stat, unde majoritatea e deţinută de Rusia Unită, preşedintele are contacte cu organele executive ale Federaţiei Ruse. Dacă Rusia sprijină pe cineva, de regulă, ori o declară deschis, ori o demonstrează prin acţiuni concrete care vorbesc de la sine. Nici una, nici alta în această campanie nu a fost”.
Juristul Alexandru Zubco de la Asociaţia Promo-Lex, care este originar de la Camenca, sugerează că ambii favoriţi ar fi agreaţi de Kremlin. El spune că aproape toţi candidații accentuează orientarea lor pro-rusă şi vor să demonstreze că sunt loiali Federaţiei Ruse, un subiect dominant în orice campanie şi care constituie temelia aşa-zisei identității transnistrene pentru a se diferenţia de populaţia Republicii Moldova.
Alexandru Zubco crede că în această campanie ar domina temele interne, legate de criza economică din regiune, mai puţin subiectele geopolitice şi externe.
„Acum au apărut elemente de genul lupta cu corupţia, ceea ce nu era, şi probabil este o argumentare că se duce în continuare o luptă între executiv şi Sovietul Suprem. Deci pe fundalul respectiv au apărut şi teme precum eradicarea sărăciei, ridicarea nivelului de viaţă şi de încredere a populaţiei, adică bazat mai mult pe economic. Este un aspect mai nou, ceea ce se încearcă a orienta populaţia şi a câştiga voturi pe fundalul crizei social-economice de acolo”.
Chişinăul califică alegerile din stânga Nistrului ilegale, pentru că nu s-ar respecta regulile democraţiei. Juristul Alexandru Zubco spune că până acum nimeni nu ştie câţi alegători există, ce încălcări s-au comis şi cât de conştient este votul locuitorilor din acea zonă necontrolată de autoritățile constituționale de 25 de ani, adică de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
