Consiliul Superior al Procurorilor l-a propus astazi la funcţia de procuror general pe Eduard Harunjen, care în prezent deţine interimatul funcţiei. Harunjen a fost selectat în bază de concurs, iar numirea sa ar urma să fie aprobată prin decret de preşedintele ţării.
Eduard Harunjen a activat mai bine de 20 de ani în Procuratură. Deține interimatul funcţiei de procuror general din martie când funcţia a devenit vacantă urmare a demisiei ex-procurorului Corneliu Gurin.
Harunjen a acumulat cel mai mare punctaj la proba finală a concursului pentru funcţia de procuror general, cea a interviului. La concurs au mai participat cinci candidaţi, toţi făcând parte din sistem.
Harunjen s-a prezentat ca fiind un reformator şi bun cunoscător al hibelor din sistem. În opinia sa, marea problemă nu constă în politizarea instituţiei, ci în sistemul învechit în care activează procurorii. În primele declaraţii pentru presă după ce a fost anunţat câştigător al consursului, Eduard Harunjen a vorbit despre priorităţile sale:
„Dacă se va întâmpla ca preşedintele statului să accepte candidatura mea în calitate de procuror general atunci voi decurge la realizarea acelor măsuri pe care le-am trasat în programul de dezvoltare instituţională. Măsuri care vor aduce în efect creşterea credibilităţii în organul Procuraturii, creşterea nivelului de profesionalism al procurorilor. Voi încerca să asigur în măsura posibilităţilor o independenţă reală a instituţiei procurorilor. Voi continua să fac acţiuni ca procurorii să aibă în gestiune dosare de rezonanţă, pe care societatea de mult timp le-a aşteptat şi care pot schimba cât de puţin situaţia din republica Moldova.”
Eduard Harunjen ar urma să fie primul procuror general numit de şeful statului şi nu de Parlament cum au fost numiţi predecesorii săi, ceea ce, teoretic, i-ar asigura mai multă independență şi ar exclude suspiciunea că numirea s-a făcut pe criterii politice.
Acest transfer de la legislativ la şeful statului a împuternicirii de a numi procurorul a fost prevăzut în reforma Procuraturii care a intrat în vigoare încă în luna august, dar care a devenit posibil doar după modificarea Constituției aprobată în urmă cu două săptămâni în Parlament, inclusiv cu voturile opoziţiei socialiste.
Harunjen ar urma să fie numit pe un mandat de șapte ani de actualul preşedinte Nicolae Timofti, mai curând, decât de noul preşedinte ales Igor Dodon. Şi asta pentru că legea prevede că din momentul recepţionării propunerii Consiliului Superior al Procurorilor, şeful statului are la dispoziţie 15 zile pentru ca să accepte sau să refuze candidatura.
Rolul şefului statului la numirea procurorului este totuşi unul simbolic întrucât acesta poate respinge doar o singură dată candidatura propusă şi doar dacă va avea argumente că acesta a încălcat legea sau că procedura de selecţie nu ar fi fost legală. Eduard Harunjen a spus că nu ar exista motive care ar face posibilă respingerea candidaturii sale.
Desemnarea lui Eduard Harunjen a stârnit multiple reacţii contradictorii. O primă luare de atitudine a fost făcută de preşedintele ales, dar neconfirmat, Igor Dodon, care spera să numească el noul procuror şi care declara anterior că va cere repetarea concursului punând la îndoială independenţa celor şase pretendenţi la şefia procuraturii.
Într-o postare pe Facebook, Igor Dodon a spus astăzi că numirea procurorului de către Nicolae Timofti ar fi „lipsită de legitimitate, ilegală şi că s-ar face în grabă”. Potrivit lui Dodon, nici actualul Consiliu al procurorilor nu ar avea credibilitate, pentru că, spune Dodon, acesta ar fi subordonat guvernării, ceea ce ar „denatura esenţa reformei Procuraturii”.
Fosta rivală a lui Igor Dodon, lidera PAS, Maia Sandu, a criticat şi ea desemnarea lui Harunjen. „Un Consiliu Superior al Procurorilor ilegal a făcut un concurs mimat și a „ales" un nou-vechi procuror, care, din întâmplare, este şi şeful membrilor comisiei de selectare”, a notat Maia Sandu pe o reţea de socializare. În opinia liderii PAS, dacă Harunjen va fi numit în funcție, Procuratura ar rămâne încă 7 ani „subordonată politic şi neputincioasă în fața corupției mari”.
Unii experţi susţin că rezultatele concursului au fost oarecum previzibile. Ei pun la îndoială că un procuror format de către un sistem profund corupt va putea reforma acest sistem.
