Maia Sandu: „A fost un an dificil, la fel ca cel precedent. Îmi amintesc, acum un an aceasta le spuneam concetățenilor noștri. A fost un an interesant pentru noi, cei de la Partidul Acțiune și Solidaritate, întrucât ne-am constituit ca partid. Am descoperit că sunt mulți oameni activi civic care își doresc să schimbe lucrurile spre bine în Republica Moldova. Am reușit să demonstrăm în această campanie că sunt mult mai mulți cei care vor să ajute partide de tipul partidului nostru. Și cred că putem să tragem niște concluzii și să ne pregătim pentru următorul an, care nu va fi mult mai ușor.”
Europa Liberă: Cineva spunea: prea mulți oameni competenți în opoziția extraparlamentară și prea multe nume controversate în coaliția de guvernare. Se împacă aceste două lucruri?
Maia Sandu: „Mi-ar plăcea să fie mulți oameni competenți și în opoziție, și mulți oameni competenți, dar mai ales bine intenționați la guvernare. Din păcate, chiar și numărul mare de oameni competenți din societatea civilă, din opoziție nu împiedică guvernarea în demersurile ei, care sunt mai puțin în interesul cetățeanului.”
Europa Liberă: Ar putea să se amestece cele două culori, roșu cu albastru, ca să dea o altă culoare politică în Parlament?
Maia Sandu: „Ele s-au amestecat la nivel de obiective. Acum, dacă o vor face și pe față, e altă întrebare. Până la urmă, alianța există, este o alianță tacită. Probabil că le este mai convenabil să păstreze această alianță ascunsă de ochii lumii, în măsura în care ea poate fi ascunsă. Nu cred că va fi o alianță pe față, cel puțin nu în următoarele luni.”
Europa Liberă: Doamnă Sandu, trebuie să fii un om puternic, să recunoști înfrângerea, mă refer la scrutinul prezidențial. Un mesaj de perdant cum ar suna din partea Maiei Sandu?
Maia Sandu: „Trebuie să existe suficiente dovezi că această pierdere s-a întâmplat într-un cadru legal. Or, în cazul nostru dovezile pe care le-am adus și în instanță, și la Curtea Constituțională sunt suficiente, ca să ne permită să spunem că aceste alegeri nu au fost corecte și libere.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ați spus că prin validarea rezultatelor scrutinului prezidențial Curtea Constituțională ar fi acoperit fraudele electorale. Chiar atât de grave au fost aceste fraude? Și cum sunt înțelese de către cetățenii cu drept de vot aceste declarații care se fac, arătându-se că au existat fraudele?
Maia Sandu: „Curtea Constituțională a spus câteva lucruri în hotărârea sa. Unul dintre aceste lucruri se referea la faptul că autoritățile statului nu și-au făcut datoria. Și aici vorbim, în primul rând, de Comisia Electorală Centrală, vorbim despre poliţie, despre Ministerul de Externe, despre Ministerul Justiţiei, despre Serviciul de Informaţii şi Securitate, despre toţi cei care trebuiau să asigure organizarea corectă a alegerilor, dar şi investigarea anumitor încălcări pe care noi le-am raportat sau care au apărut în spaţiul public şi erau suficiente ca aceste instituţii să se autosesizeze. De asemenea, Curtea Constituţională face o constatare, conform căreia noi, cei care am contestat rezultatele acestor alegeri, trebuia să documentăm şi să probăm toate încălcările comise în campanie şi în ziua alegerilor. Şi aici avem o nedumerire, pentru că nu este clar cum noi putem să facem lucrul autorităţilor publice şi să venim cu probe care să fie recunoscute de Curtea Constituţională. Curtea Constituţională mai spune că cererea noastră a trebuit să fie examinată de către instanţe, de către Curtea de Apel şi de către Curtea Supremă de Justiţie, lucru care nu s-a întâmplat, pentru că aceste două instanţe ne-au spus că încălcările invocate de noi pot fi examinate doar de Curtea Constituţională. Deci, observăm aici un ping-pong de responsabilitate între instituţiile statului. Şi cel mai important lucru pe care vreau să-l spun în raport cu decizia Curţii Constituţionale este faptul că aceasta nu a ţinut cont de argumentele pe care le-am adus noi în cererea înaintată Curţii Constituţionale. Şi aceasta a lucrat în baza cererii pe care am înaintat-o mai devreme la Curtea de Apel. Or, textele acestor două decizii sunt diferite. Și anume, în cererea adresată Curţii Constituţionale noi am venit cu estimări concrete care demonstrează că numărul celor care nu au votat, plus numărul persoanelor al căror vot a fost influenţat de aceste încălcări depăşeşte diferenţa de 66.000 de voturi constatate de Comisia Electorală Centrală, diferenţă care a determinat rezultatul acestor alegeri. Pe motiv că, Curtea Constituţională nu a examinat aceste calcule, aceste estimări, nu a venit cu reacţie dacă este de acord cu aceste estimări sau nu, decizia nu se bazează pe calculele şi pe faptele invocate de noi.”
Europa Liberă: Curtea Constituţională a trimis şase adrese Legislativului. Credeţi că până la alegerile parlamentare toate lacunele despre care aţi vorbit dumneavoastră pe parcursul campaniei electorale prezidenţiale vor fi înlăturate? Cât de responsabili trebuie să fie politicienii să îndepărteze aceste nereguli?
Maia Sandu: „Politicienii de la guvernare sunt iresponsabili, avem suficiente dovezi pentru ca să spunem acest lucru. Ştim că, Curtea Constituţională a expediat şi în trecut adrese la alte subiecte, de care nu neapărat s-a ţinut cont şi problemele invocate nu au fost rezolvate. Va trebui să facem presiune noi, societatea civilă, partidele de opoziţie, cetăţenii, toţi cei interesaţi de faptul ca alegerile parlamentare din 2018 să fie corecte, astfel încât să determinăm schimbarea cadrului legislativ. Şi aceasta vom face noi, cei de la Partidul Acţiune şi Solidaritate, vom organiza dezbateri pe fiecare subiect în parte şi vom cere autorităţilor să ajusteze cadrul legal.”
Europa Liberă: Dumneavoastră în cadrul unei conferinţe de presă aţi vorbit despre cadoul de Crăciun al politicienilor de la putere, spunând că este cert că ANI nu va mai avea de lucru în continuare. V-aţi referit la proiectul Legii privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, care prevede că persoanele fizice şi cele juridice care nu şi-au declarat proprietăţile nu vor fi sancţionate, dacă le vor declara până la 15 aprilie anul viitor şi vor plăti în favoarea statului 2% din valoarea averii nedeclarate. Cât de actual este acest subiect pentru societatea moldavă? Şi ce jocuri sunt puse acum în aplicare?
Maia Sandu: „Acest subiect este actual pentru cei care vor să beneficieze de această lege, pe care, simplu, o putem numi acţiune de legalizare a furtului. Şi, bineînţeles, că este importantă pentru noi, pentru că în măsura în care această lege este aprobată, ne va afecta, în special în situaţia în care în ultimii ani s-au comis furturi foarte mari. Acum toţi cei care au fost implicaţi în aceste furturi, care au comis aceste furturi vor fi scutiţi de orice sancţiune şi vor putea să îşi legalizeze acest capital sau vor rămâne fără pedepse în cazul celor care nu au plătit impozitele. Acest lucru este demotivant pentru toţi oamenii care îşi fac banii cinstit, pentru toţi cei care plătesc impozitele. Şi acest lucru face irelevantă lupta împotriva corupţiei.”
Europa Liberă: Domnul Dodon promite să semneze în viitorul apropiat două decrete – retragerea cetăţeniei fostului preşedinte al României Traian Băsescu şi eliberarea din funcţie a ministrului Apărării. Dacă dumneavoastră aţi fi ajuns în fruntea ţării, care ar fi fost cele două decrete pe care le-aţi fi semnat primele?
Maia Sandu: „Spre deosebire de Igor Dodon, pe mine mă preocupă subiecte care îi preocupă şi cetăţenii Republicii Moldova, subiecte reale şi nu inventate. Şi acestea ţin, în primul rând, de lupta împotriva corupţiei. Un lucru despre care am vorbit în campanie şi pe care l-aş fi făcut neapărat ţinea de avansarea anchetei de investigare a furtului miliardului şi aș fi făcut toate demersurile la guvernele statelor străine şi organizaţiile internaţionale care pot să ne ajute să avansăm în această anchetă. Şi doi, aş fi folosit toate pârghiile, aş fi căutat soluţii ordinare şi extraordinare pentru ca să opresc procesul defectuos de numire a procurorului general, aşa cum se întâmplă acum.”
Europa Liberă: Dacă Maia Sandu ar fi fost preşedintele Republicii Moldova, ce mijloace, ce metode ar fi găsit să coaguleze societatea dezbinată? Ce aţi fi făcut pentru cetăţenii care nu v-au votat?
Maia Sandu: „Le-aş fi demonstrat şi lor că mă preocupă aceleaşi lucruri care îi preocupă şi pe ei. Pentru că toată lumea, indiferent de opţiuni geopolitice, este îngrijorată de situaţia materială, de standardele de viaţă mici, de preţurile mari, de nivelul înalt al corupţiei, care este principalul motiv al sărăciei şi al migraţiei. Am fi găsit lucruri comune în jurul cărora să ne unim, care sunt aproape de interesul cetăţeanului.”
Europa Liberă: Cum definiţi atitudinea pe care o au partenerii externi faţă de guvernarea de la Chişinău?
Maia Sandu: „Sunt şi eu curioasă să ştiu care este atitudinea partenerilor de dezvoltare în raport cu acest proiect de lege de amnistie a capitalului. Pentru că nu poate să se înscrie în ceea ce partenerii de dezvoltare numesc buna guvernare. Iar acest lucru se întâmplă la doar câteva săptămâni după ce Fondul Monetar Internaţional a decis alocarea unor resurse financiare pentru guvernul Republicii Moldova, lucru pe care, într-un fel, l-am intuit. Era clar că guvernarea, după ce va obţine suportul de care are nevoie, va reveni la acţiunile care o definesc deja, acţiuni care nu au nimic în comun cu buna guvernare. Sunt curioasă să văd care va fi atitudinea partenerilor de dezvoltare, în ce măsură vor reuşi să-şi impună poziţia.”
Europa Liberă: Dar guvernanţii zic că ar fi îndeplinit 95% din angajamentele pe care şi le-au asumat, semnând Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Şi acesta ar fi un indiciu convingător pentru partenerii din exterior să ofere această asistenţă Republicii Moldova.
Maia Sandu: „Guvernarea este destul de bună la bifarea rezultatelor pe hârtie. În realitate, vedem care sunt rezultatele. Un exemplu concludent este ceea ce se întâmplă cu procesul de numire a procurorului general. Chiar dacă Legea Procuraturii a fost recunoscută ca fiind una bună, în momentul în care în fruntea Procuraturii Generale este numită o persoană în raport cu care există suspiciuni de integritate şi, respectiv, despre care putem spune că nu este independentă de politic şi de anumite cercuri de business, nu putem să contăm pe reforma Procuraturii, respectiv, pe combaterea corupţiei, reforma justiţiei ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Ce va face Partidul Acţiune şi Solidaritate în anul 2017? Se va pregăti de alegerile ordinare parlamentare? Admite că vor fi provocate anticipate? Ce priorităţi aveţi pentru anul care bate la uşă?
Maia Sandu: „Trebuie să fim gata pentru orice situaţie. În Republica Moldova nu putem să ştim ce se va întâmpla, pentru că nu avem o guvernare care respectă predictibilitatea. Dar planurile mai concrete le veţi putea auzi pe 18 decembrie, în această duminică, la şedinţa Consiliului Politic Naţional, unde vom discuta cu colegii şi vom conveni planurile pe termen mediu.”
Europa Liberă: Admiteţi că ar putea să se producă şi fuziuni de formaţiuni politice?
Maia Sandu: „Nu ştiu la care partide vă referiţi. Admit orice, dacă mă întrebaţi de Partidul Acţiune şi Solidaritate.”
Europa Liberă: Vă întreb despre PAS şi DA, în primul rând.
Maia Sandu: „Dacă mă întrebaţi de Partidul Acţiune şi Solidaritate, nu discutăm la moment despre fuziuni cu niciun partid.”
Europa Liberă: Ce nu vă doriţi să se întâmple în anul 2017?
Maia Sandu: „Grea întrebare. S-au întâmplat atâtea lucruri urâte din cauza acestei guvernări iresponsabile că este greu să te gândeşti ce poate fi mai râu decât s-a întâmplat deja. Sper, totuşi, să reuşim să ne consolidăm ca societate, să putem să punem presiune, astfel încât guvernarea să nu poată să-şi ducă la bun sfârşit planurile care vin total în contradicţie cu ceea ce îşi doresc cetăţenii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Şi care este mesajul dumneavoastră pentru cetăţenii Republicii Moldova la acest sfârşit de an?
Maia Sandu: „Să fie încrezători în continuare. În această campanie am demonstrat că suntem mulţi cei care înţeleg cum poate ieşi Republica Moldova din această mocirlă, cei care cred că acest lucru este posibil. Indiferent de ce s-a întâmplat în această campanie, trebuie să continuăm să credem, să muncim, să fim solidari şi să ne protejăm reciproc, dacă statul nu ne mai protejează.”
Europa Liberă: Spiritul protestatar moare?
Maia Sandu: „Nu trebuie să moară, trebuie să fie acolo. În momentul în care va fi absolut necesar, trebuie să ştim că spiritul protestatar este acolo şi putem oricând să facem apel la oameni şi să ne apărăm drepturile.”
