Astăzi vorbim din nou despre amnistia fiscală trecută cu viteza luminii de prima lectură în parlament, dar criticată ca fiind „imorală” de cei mai mulţi analişti.
Discutăm subiectul cu unul din criticii intenţiei, directorul executiv al Expert Grup, Adrian Lupuşor.
Europa Liberă: Aţi cerut, dle Lupuşor, miercuri guvernanţilor să renunţe la amnistia fiscală, amnistie împachetată sub denumirea de „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”, cu toate acestea, Parlamentul a şi votat legile în prima lectură. Cum vi se pare?
Adrian Lupuşor: „Cred că a fost o inițiativă promovată în grabă cu încălcarea mai multor proceduri legale privind procesul decizional. Și, ca și esență și concep,t este un proiect de lege nedorit pentru Republica Moldova având în vedere că se promovează amnistia capitalului cu interdicția autorităților publice de a verifica sursa provenienței acestui capital.
Cu alte cuvinte, se creează premizele pentru legalizarea actelor de corupție săvârșite anterior de către anumiți funcționari publici care vor avea acum posibilitatea să-și declare activele, cu luxul de a rămâne imuni în fața oricăror investigații de integritate sau corupție - ceea ce este inadmisibil.”
Europa Liberă: Având în vedere, iată, această grabă despre care vorbiți și care se observă cu ochiul liber la promovarea acestei măsuri, putem presupune că autorităţile încearcă să ia decizia înainte ca să vină reacţiile, presupus critice, ale FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană? Dvs. personal aţi presupus că ar putea urma chiar o blocare a programului cu FMI.
Adrian Lupuşor: „Proiectul de lege a fost publicat la 1 decembrie, ca deja la 16 decembrie să fie votat în prima lectură și totul se face cu o grabă practic fără precedent. Nu este clar de ce se face cu o așa grabă mare, pentru că este un proiect de lege istoric pentru Republica Moldova și foarte sensibil. Până în prezent noi nu cunoaștem avizul Guvernului, nu cunoaștem avizul Băncii Naționale, nu cunoaștem nici opinia majorității partenerilor de dezvoltare, a mediului de afaceri, ceea ce înseamnă că totul s-a făcut în grabă și părțile interesate nu au avut timp să consulte și, mai ales, să vină cu comentarii constructive la acest proiect de lege.
Prin urmare, noi susținem la moment retragerea acestui proiect de lege și demararea unei runde ample de discuții incluzive cu toate părțile interesate pentru a vedea cum atingem scopul, de fapt, urmărit de autorii proiectul de lege care e unul nobil și pe care îl îmbrățișăm cu toții - cel de formalizare a economiei. Acum, noi vedem că amnistia fiscală și de capital mai curând este un scop în sine, decât un instrument pentru a promova formalizarea economiei, așa cum autorii proiectului de lege încearcă să ne convingă.
Proiectul de lege la moment nu are cum, de fapt, să atingă scopul declarat, pentru că conține mai multe lacune care, de fapt, ar putea submina situaţia fiscală, ar putea alimenta în continuare evaziunea fiscală și ar putea contribui la creșterea fenomenului de spălare de bani și a fenomenului corupției în Republica Moldova.”
Europa Liberă: În 2007, când s-a mai făcut o amnistie aproape similară la decizia guvernării comuniste de atunci, FMI a spus într-un raport că aceasta va submina disciplina fiscală din anii viitori, că se creează un fondal potrivit pentru spălări de bai şi, în fine, că există riscuri pentru atingerea obiectivelor din programul de atunci cu FMI. Ce credeţi că va spune sau va face FMI acum, dată fiind şi dificultatea cu care s-a ajuns la un acord toamna trecută?
Adrian Lupuşor: „Poziția FMI vizavi de oricare formă de amnistie fiscală și de capital este una destul de reticentă. Mai multe studii ale Fondului Monetar Internațional la nivel internațional demonstrează că de cele mai multe ori, costurile amnistiilor prevalează asupra beneficiilor amnistiilor. Deci, de cele mai dese ori amnistiile sunt „practici negative”, iar practicile pozitive ale amnistiilor sunt mai curând o excepție de la regulă, pentru că se creează motivații nedorite pentru plătitorii de taxe și aceasta duce, pe termen lung, la creșterea evaziunii fiscale și îndatorării țărilor. Și în cazul Republicii Moldova, în anul 2007 în raportul de țară, FMI într-adevăr se arăta extrem de îngrijorat vizavi de amnistia fiscală, invocându-se riscuri pentru complianța fiscală și lupta împotriva spălării banilor.
Acum intuiesc că poziția Fondului este la fel de reticentă, pentru că avem totuși un sistem bancar care încă urmează să-și recupereze imaginea după scandalurile și fraudele care au avut loc în anii precedenți, mă refer la furtul miliardului și la scandalul legat de spălările de bani cu conotație internațională. Și acum, practic, nu sunt premize pentru ca o asemenea organizația să califice pozitiv un asemenea proiect de lege în forma actuală. Să nu uităm că avem un memorandum semnat, să nu uităm că există evaluări periodice ale modului despre cum autoritățile își îndeplinesc angajamentele.”
Europa Liberă: Următoarea evaluare va fi în luna februarie, dacă nu greșesc.
Adrian Lupuşor: „Următoarea va fi în februarie și sunt aproape sigur, nu vorbesc din numele Fondului, dar intuiția mea este că în luna februarie, dacă acest proiect de lege va fi adoptat, atunci în februarie anul viitor FMI va califica extrem de negativ acest proiect de lege cu anumite riscuri pentru continuarea colaborării cu FMI. În plus, să nu uităm că acest proiect de lege subminează eforturile de reformare a cadrului de integritate din Republica Moldova și lupta împotriva corupției. Anume aceasta este una din componentele de bază ale sub-programelor de suport bugetar al Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, al Uniunii Europene, al majorității partenerilor de dezvoltare și, prin urmare, se creează riscuri de fapt pentru răcirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare - lucru extrem de nedorit în mod evident.”
Europa Liberă: Spuneaţi recent că unii agenţi economici au anticipat această amnistie. Pe ce vă bazaţi această afirmaţie?
Adrian Lupuşor: „Am intuit doar, nu am temei să afirm cu certitudine, aar însuși faptul că în anul 2016, care este până la urmă un an de relansare economică, adică ne așteptăm la o creștere economică, anul acesta vedem o creștere a datoriilor fiscale. În anul 2015 datoriile fiscale au scăzut, deși am avut un an de recesiune economică, acum însă datoriile fiscale au crescut până la nivele record. Chiar unele agenții de presă din Republica Moldova au scris despre acest fapt: că cresc datoriile fiscale și chiar un jurnalist într-un articol întreba dacă nu cumva se pregătește o amnistie fiscală și acest lucru a fost scris în luna octombrie. Dacă anumiți jurnaliști au intuit, atunci unii agenți economici cred că au știut despre acest lucru și dacă este așa, atunci este un alt argument în favoarea faptului că această amnistie nu este una binevenită.”
Europa Liberă: Ar putea fi această amnistie o promisiune făcută de autorităţi acestui grup de agenți economici care au știut din timp și nu și-au plătit taxele?
Adrian Lupuşor: „Eu prefer să operez cu cifre și, în baza cifrelor, se creează această impresie. Eu nu vreau acum să afirm foarte ferm, însă în baza cifrelor și a tendințelor referitor la datoriile fiscale, se creează o asemenea impresie.”
Europa Liberă: Încă o întrebare, dle Lupușor, și trecem la concluzii: președintele Parlamentului vineri, apărându-și inițiativa, declara că proiectul privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală va contribui la aducerea banilor din zonele offshore, va crește baza impozabilă, ceea ce va duce mai multe venituri la buget, agenții economici vor trece din economia tenebră în cea legală... Cu ce nu sunt convingătoare aceste argumente?
Adrian Lupuşor: „Sunt declarații pe care nu le regăsesc în proiectul de lege. Deci, proiectul de lege nu prevede mecanisme pentru a evita riscurile de corupție, riscurile de spălare de bani, riscurile de evaziune fiscală. Evident scopul în sine al autorilor proiectelor de lege este unul binevenit și, repet, eu și organizația pe care o reprezint îmbrățișăm acest scop și suntem dispuși să venim cu aportul nostru la promovarea formalizării economiei și a creșterii bazei impozabile. Însă instrumentul amnistiei fiscale este unul nepotrivit și iarăși fac referință la cele mai frecvente practici internaționale conform cărora amnistiile, dimpotrivă, duc la creșterea evaziunii fiscale.
În Republica Moldova la acest proiect de lege principalele riscuri țin de faptul că autoritățile nu vor putea verifica proveniența capitalului (art. 10 al proiectului de lege), iar proiectul de lege vizează și funcționarii publici. Prin urmare, ar putea fi avantajați funcționarii publici corupți și, în plus, este în contradicție cu spiritul memorandumului cu Fondul Monetar Internațional.”
Europa Liberă: Să trecem la concluzii, dle Lupuşor: cum se poate de oprit sau cum aveți de gând Dvs. să procedați ca să încercați cel puțin să atenționați asupra acestor lucruri?
Adrian Lupuşor: „Noi vom folosi pârghiile de care dispun de regulă organizațiile societății civile: am lansat un apel astăzi, vom lansa o notă de poziție mai detaliată în cadrul unei conferințe de presă la ora 12.00, vom descrie cu argumente și în detalii poziția noastră.
Pe scurt, noi solicităm retragerea acestui proiect de lege, chiar dacă a fost votat în prima lectură, având în vedere riscurile pe care le-am menționat, riscurile de creștere a evaziunii fiscale, de creștere a spălării banilor, creștere a corupției, în răcirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, precum și de faptul că s-au încălcat mai multe norme privind procesul decizional și recomandăm inițierea unor dezbateri ample cu privire la atingerea scopului declarat de formalizare a economiei. Aici Expert Grup are un cuvânt de spus, putem contribui cu expertiză la acest deziderat. Instrumentul ales de către autorii proiectului de lege îl considerăm inadecvat pentru obiectivul de înălbire și formalizare a economiei.”
Europa Liberă: Dle Lupuşor, să vedem dacă propunerile Dvs. vor fi băgate în seamă. Doar un lucru vrem să vă întrebăm pe final: în ce fel de societate vom trăi noi dacă hoții și escrocii își vor legaliza veniturile adunate ilegal? Cetățeanul simplu cum se va simți într-o asemenea societate?
Adrian Lupuşor: „Este o întrebare retorică. Evident cei care respectă legislația și cei onești nu se vor simți confortabil într-o asemenea societate.”