Europa Liberă: Anul 2016 – cum l-ați văzut Dvs.? A fost un an dificil și, ca să pornim mai sintetic, spuneți-mi câte trei lucruri pozitive și trei negative despre anul 2016.
Valeriu Vasilică: „Nu știu dacă am trei lucruri pozitive. Dar Memorandumul cu FMI ar fi unul dintre lucrurile foarte importante nu doar pentru că ar face posibilă revenirea altor ajutoare financiare de la partenerii de dezvoltare, fără de care cred că rămâneam fără salarii și fără pensii. Acest Memorandum cu FMI a aranjat și alte lucruri care țin de organizarea internă a societății moldovenești. Să ne reamintim una sau două dintre obligațiile pe care și le-a asumat Republica Moldova: să facă ordine în sistemul financiar-bancar și să lupte cu corupția. Eu înțeleg că Moldova și-a asumat obligații de felul acesta de foarte multe ori și cu ocazia multor memorandumuri și bani oferiți. Doar că fără astfel de obligații chiar că nu avem de unde ne aștepta ca Moldova va face ordine și va face reforme.
Eu cred că este vorba despre această strategie, de a pune guvernanții să facă ordine, oferindu-le niște bani, eventual, oferindu-le și niște posibilități să mai și fure din acești bani, cu condiția ca ei să creeze un mecanism. Și acest mecanism să funcționeze în continuare, inclusiv să-i pedepsească și pe ei acolo unde au încălcat prea tare legea și au băgat prea adânc mâna în buzunarul statului.
Eu cred că anume din acest punct de vedere contează foarte mult relațiile atât cu FMI-ul ca partener de dezvoltare, cât și cu UE și SUA. Ei asta fac acum. Pe unde le reușește, pe unde nu le reușește, pe unde moldovenii șmecheri îi amăgesc. Se vorbește acum că și europenii își toarnă cenușă pe creștet pentru că nu au fost foarte atenți când s-a furat miliardul.”
Europa Liberă: Până acum să presupunem că am vorbit despre unul dintre aspectele pozitive ale anului 2016. Care sunt lucrurile negative?
Valeriu Vasilică: „După o sumedenie de confruntări, crize politice, scuipături reciproce dintre politicieni și partide, ca și cum anul acesta s-a făcut o anumită stabilitate. Partea bună a procesului este că, cel puțin, nu avem crize.
Partea proastă - și cred că partea proastă este mai proastă decât partea bună - este că în procesul de consolidare a acestei stabilități, eu, personal, nu prea văd să se fortifice instituțiile. Nu mi s-a creat impresia, percepția, că această stabilitate și această ordine se datorează funcționării unor instituții. Da, există o anumită voință, da, se afirmă acum tot mai mult oficial că există un anumit grup sau chiar un anumit om care promite să facă ordine. Și avem chiar suficient de multe exemple de arestări – lucruri care nu prea s-au mai întâmplat până acum: nici la vamă, nici la judecători, avocați sau polițiști. Și lucrul acesta se prezintă ca un model de „facere a ordinii”.
Nu vreau să fiu suspicios, doar că senzația este că nu instituțiile fac acest lucru, ci acestea se întâmplă doar pentru că cineva și-a pus ambiția. Și acest factor subiectiv m-a îngrijorat întotdeauna, ca să nu spun că m-a înfricoșat. Pentru că astăzi factorul subiectiv personal poate să aibă un scop nobil, iar peste o anumită perioadă, un scop mai puțin nobil. Experiența țărilor cu o democrație dezvoltată zice să factorul subiectiv în organizarea societății trebuie redus la minim. Trebuie să existe instituții care funcționează, care sunt independente una de alta, independența celor trei sau patru puteri în stat.”
Europa Liberă: Alegerea lui Igor Dodon în funcția de președinte în ce categorie ați plasa-o? A evenimentelor pozitive sau a evenimentelor negative ale anului?
Valeriu Vasilică: „Este un banc. Leul cheamă toate animalele și spune: „Cei frumoși într-o linie și cei deștepți – în alta!” Și doar maimuța nu-și găsea locul. „Tu de ce nu-ți găsești locul?”, se strofolește Leul. „Păi, eu nu știu în care parte să merg, că sunt și frumoasă și deșteaptă”.
Eu nu știu dacă acest eveniment poate fi înregimentat doar într-o categorie. Are și partea de plus, pentru că cetățenii au obținut posibilitatea să-și aleagă președintele cu un vot direct. Deși personal nu am optat și nu aș opta pentru un astfel de mandat oferit președintelui, pentru că democrația înclină mai mult spre regimul parlamentar de guvernare a țării. Și asta, pentru că regimul parlamentar oferă posibilitatea ca puterile politice să se supravegheze și să se controleze una pe alta. Ceea ce s-a întâmplat acum pe segmentul parlamentar și guvernamental de fapt înseamnă concentrarea puterii iarăși într-un singur punct, într-un singur spectru și acest aspect este unul prost pentru ziua de azi și pentru perspectivele democratice și de bunăstare ale societății moldovenești.
Partea proastă a alegerilor prezidențiale constă în faptul că și eu, dar și mai multă lume, nu are siguranța, garanția, că lucrurile s-au făcut onest și corect și că această alegere este într-adevăr voința populației, a societății, a alegătorilor, că nu este doar voința unor cercuri politice, voință pe care și-au implementat-o prin metode nu tocmai ortodoxe. Nimeni nu a demonstrat contrariul, pentru că Curtea Constituțională a validat aceste lucruri. Dar contează cred că cel mai mult percepția care a rămas că lucrurile nu au fost tocmai bune și că alegerile nu știu dacă au fost așa cum trebuie să fie – libere și corecte.”
Europa Liberă: Vă așteptați la o soluționare rapidă a conflictului transnistrean, o federalizare în 2017, o apropiere de Federaţia Rusă și îndepărtare de UE, așa cum pare să vină cu niște teze Igor Dodon?
Valeriu Vasilică: „Nu mă aștept la nimic din ceea ce ați spus Dvs. și motive sunt mai multe. Dl Dodon, chiar în calitate de președinte, nu are împuterniciri ca să influențeze ceva.
Nu văd vreo condiție de ce Federaţia Rusă ar accepta schimbarea status-quo-ului în regiunea transnistreană, care este foarte benefic pentru planurile ei geopolitice.
Nu văd de ce ar trebui să accepte actualul Parlament și actualul Guvern vreo modificare.
Cu părere de rău nu văd de ce ar accepta vreo modificare esențială nici liderii, nici societatea transnistreană.
La multă lume, inclusiv de pe malul drept al Nistrului, îi convine acest status-quo, pentru că mai poți face câte o afaceruță, prin off-shoruri și tot așa.
Eu zic că nu există premise, nu există voință politică și nu există voința actorilor internaționali mari. Să ne amintim că Germania s-a reunificat doar pentru că au vrut lucrul acesta SUA și URSS-ul de atunci.
Trebuie să admitem că marea majoritate dintre oamenii din stânga Nistrului, chiar dacă s-ar face un referendum cu toate condițiile, liber și corect, nu am găsi prea mulți susținători din partea populației să se reunifice. Motive pot fi foarte multe – inclusiv zombare, propagandă, neputința malului drept de a demonstra un nivel mai eficient și o viață mai bună...
În viitorul apropiat, de exemplu într-un an-doi, nu se va întâmpla nimic din ceea ce a spus în fierbințeala electorală dl. Dodon. Dar lucrurile pot deveni ceva mai periculoase și pentru cursul european dacă de exemplu în alegerile parlamentare din 2018, de peste doi ani, la putere ar veni socialiștii, plus Renato Usatîi și alte o formațiune-două cu care să poată forma o majoritate parlamentară și controla un Guvern. Atunci se pot întâmpla lucruri neplăcute. Politicienii și societatea trebuie să țină în vizor această posibilitate.”
Europa Liberă: Ați vorbit despre o monopolizare, o concentrare a puterii în mâinile unui singur partid. Vedem și pe stânga o concentrare a puterii. Scenariul alegerilor anticipate în 2017, pe fundalul slăbirii segmentului de centru și de dreapta credeți că este o teză reală despre care vorbesc socialiștii, sau este totuși o speculație?
Valeriu Vasilică: „Eu nu văd prea multe premize pentru alegeri parlamentare anticipate, deși personal poate că mi le-aș fi dorit. Și argumentele de care mă conduc nu țin de domeniul eșichierului politic. Actuala guvernare a investit foarte mult pentru a obține configurația puterii care există acum. Actuala guvernare controlează practic tot. Dacă vreți, îl controlează și noul președinte, pentru că din puținele împuterniciri i-a și mai tăiat unele zilele trecute.
Logica mea zice că după ce ai investit atâta – cel puțin amintiți-vă cum s-a făcut din nimic o majoritate parlamentară cu foarte-foarte multă lume, amintiți-vă că Vladimir Voronin a pierdut guvernarea pentru că nu i-a ajuns un singur vot – eu zic că miza este colosal de mare pentru ca actuala guvernare să accepte varianta unor alegeri anticipate, pe care eventual le poate pierde și categoric le va pierde dacă lucrurile se întâmplă suficient de repede.
De aici, nu ne putem aștepta că vor fi cedate, de bună voie, anumite poziții care s-au obținut până acum. Mai mult decât atât, coordonatorul Partidului Democrat și al coaliției de guvernământ a anunțat că către alegerile parlamentare din 2018 Partidul Democrat va deveni principalul partid din Republica Moldova. Asta este miza pe care se joacă și nu cred că cineva care controlează atât de multe instituții ale statului va accepta scenariul alegerilor anticipate.”
