Europa Liberă: Cum veţi colabora cu un preşedinte cu viziuni de stânga, cu domnul Dodon, care nu ascunde că Moldova trebuie să aibă o relaţie mai bună cu Estul, iar guvernarea rămâneţi a fi pro-europeană şi veţi continua să mergeţi pe drumul eurointegrării? E o putere executivă bicefală acum?
Pavel Filip: „Astăzi (n.r.26 decembrie 2016) chiar am avut o întrevedere cu preşedintele Dodon. Am trecut în revistă cele mai importante subiecte economice, sociale care sunt în discuţie în societate. Am convenit şi l-am asigurat de o colaborare instituţională, că guvernul îşi doreşte, de fapt, o colaborare, dar nu o confruntare cu instituţia preşedintelui. Dacă toţi cei care au râvnit la funcţii în stat au zis că vin în aceste funcţii pentru binele ţării noastre şi pentru a oferi bunăstare cetăţenilor Republicii Moldova, atunci haideţi să o facem. Deci, de aceea vom lucra strict instituţional, pentru că nu am venit la guvern să pornesc prietenii sau să pornesc duşmănii. Am venit aici să lucrez. De aceea, eu respect instituţia preşedintelui statului.
Preşedintele îşi are atribuţiile sale, guvernul, am declarat nu o singură dată, că nu se schimbă nimic din opţiunea noastră cea mai importantă, parcursul european. Avem un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Miercuri, în şedinţa de guvern, vom aproba noul plan de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere asupra căruia s-a lucrat foarte mult şi împreună cu colegii de la Bruxelles, dar şi împreună cu colegii din fiecare instituţie de aici, de la Chişinău. Este un plan de acţiuni pentru anii 2017-2019, cuprinde peste 1.000 de pagini şi va fi aprobat miercuri.”
Europa Liberă: S-a şi anunţat despre o posibilă vizită pe care o va efectua la Moscova domnul Dodon în data de 17 ianuarie. Se va întâlni cu liderul de acolo Vladimir Putin. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră cum are de gând executivul să gestioneze dosarul relaţiilor moldo-ruse şi dacă nu se va crea un paralelism, o duplicitate în felul cum se înţelege cooperarea moldo-rusă de către instituţia prezidenţială şi de către cabinetul de miniştri?
Pavel Filip: „Eu sper foarte mult să ne ducă capul şi în continuare să tragem foloase pentru cetăţenii Republicii Moldova. În acest an eu am avut întrevederi şi cu prim-ministrul Federaţiei Ruse, domnul Medvedev, dar şi cu preşedintele Federaţiei Ruse, domnul Vladimir Putin. A propos, am avut discuţii foarte constructive, am discutat despre problemele care există în relaţiile dintre Rusia şi Republica Moldova. Am convenit să încercăm să deblocăm aceste probleme, astfel înşirând un rând de priorităţi.
Îmi pare bine că s-a reuşit şi a avut loc petrecerea comisiei interguvernamentale mixte pe probleme economice şi comerciale la sfârşitul acestui an la Moscova. Am convenit şi asupra unui plan de măsuri. Acum îmi pare bine dacă preşedintele Dodon va reuşi în continuare să deblocheze, în primul rând, este vorba de relaţiile economice şi libertatea de circulaţie. Acestea sunt cele mai importante probleme.”
Europa Liberă: Dar în ce condiţii ruşii pot ridica embargoul pentru mărfurile moldoveneşti? Că acesta este unul dintre cele mai vulnerabile aspecte în cooperarea moldo-rusă.
Pavel Filip: „Eu aş reveni la condiţiile în care au fost impuse aceste embargouri.”
Europa Liberă: Erau condiţii politice atunci, pentru că Moldova a semnat şi a ratificat Acordul de Asociere.
Pavel Filip: „Şi nu doar embargouri. Vorbim aici de taxe vamale pentru 19 poziţii tarifare. Dar 19 poziţii tarifare, de fapt, reprezintă, practic, 90% din exporturile care erau efectuate în Rusia. Aceste discuţii le-am avut şi cu preşedintele, şi cu prim-ministrul Federaţiei Ruse. Am convenit chiar şi asupra unui plan de măsuri, astfel încât să deblocăm aceste relaţii şi pas cu pas să anulăm. Adică, Federaţia Rusă trebuie să facă acest lucru, există o scrisoare pe care i-am expediat-o preşedintelui Putin, pentru că taxele vamale au fost impuse prin decretul preşedintelui. Şi atunci, în discuţii pe platforma comisiei interguvernamentale, nu era competenţa acestei comisii şi am făcut această scrisoare. Eu sper să se deblocheze.
Dacă preşedintele Dodon va conveni asupra eliminării taxelor vamale, asupra scoaterii embargoului, poate, nu imediat, dar în etape, oricum va fi un pas înainte. Şi este foarte important să rezolvăm problemele care ţin de dimensiunea migraţională. Aici tot este o problemă mare cu care se confruntă cetăţenii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Vicepremierul rus, domnul Rogozin, a spus în câteva rânduri că Moldova ar trebui să renunţe la Acordul de Asociere sau să găsească o platformă trilaterală şi să fie purtate discuţii de către reprezentanţii Chişinăului, Moscovei şi Bruxellesului. E posibil acest lucru?
Pavel Filip: „Este un punct de vedere al celor de la Moscova. Şi tot revin a spune în discuţiile mele cu preşedintele Putin, am zis foarte clar că este imposibil acest lucru şi noi suntem cei care nu acceptăm discuţii trilaterale. Pentru că relaţiile Republicii Moldova cu Rusia sunt relaţii bilaterale, orice relaţie a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, iarăşi, sunt relaţiile noastre bilaterale şi noi ne vom clarifica şi într-o direcţie, şi în alta.
Mai mult nu am văzut niciun argument de ce Acordul de Asociere sau de Liber Schimb cu Uniunea Europeană ar trebui să ne încurce în relaţiile noastre cu Federaţia Rusă. Şi îi spuneam şi preşedintelui Putin, dar şi domnului Medvedev, că există un exemplu, Serbia, care are exact aceleaşi condiţii, este în aceleaşi relaţii cu Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, într-un Acord de Liber Schimb cu Federaţia Rusă. Şi acolo nu se regăseşte nicio constrângere. Or, desigur, acestea au fost nişte restricţii de ordin politic. Dar eu sper ca de comun acord să depăşim această situaţie, pentru că, chiar în acest an, şi până la victoria lui Dodon în alegerile prezidenţiale, am reuşit să avansăm mult în relaţiile cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Tot dosarul moldo-rus include şi problema transnistreană. Noul lider de la Tiraspol a şi fost la Moscova, a zis că Tiraspolul este gata să fie continuate negocierile în formatul „5+2”. Pe de altă parte, Igor Dodon a încercat, într-un fel, să-şi ceară scuze de la cei din stânga Nistrului, că, chipurile, Republica Moldova ar fi fost vinovată de declanşarea conflictului armat de la Nistru. Cum se vor aranja relaţiile între Chişinău şi Tiraspol? Cum ar fi bine să se aranjeze?
Pavel Filip: „Eu nu cred că s-au schimbat prea multe în acest moment în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Or, acest triunghi din care face parte şi Federaţia Rusă sunt de acord că discuţiile trebuie să continue în formatul „5+2”. Este cel mai reuşit format, pentru că aceste discuţii şi aceste negocieri trebuie să aibă toate pârghiile necesare pentru a asigura un echilibru în luarea deciziilor.
Eu nu sunt atât de optimist în găsirea unei soluţii foarte rapide pentru acest conflict transnistrean. Îmi pare rău că a existat o pauză, chiar dacă la începutul anului, sub preşedinţia nemţilor a OSCE, parcă am avansat foarte repede. După doi ani de repaus am revenit în discuţiile formatului „5+2”, dar apoi alegerile preşedintelui în Republica Moldova şi ale aşa-numitului preşedinte din regiunea transnistreană desigur că au apăsat butonul „pauză” în acest sens, chiar dacă reuşisem să avansăm pe unele subiecte, care, în primul rând, ţin de confortul cetăţenilor din stânga Nistrului. De aceasta, am fost mirat să văd că s-au oprit şi nu au continuat mai departe.
De fapt, din punct de vedere politic eu îi înţeleg pe ei foarte bine că în campania electorală nu dă bine niciun rezultat obţinut cu Chişinăul. De aceea, cred că s-au oprit toate aceste discuţii, dar sper să revenim. Şi anul viitor sub preşedinţia Austriei cred că vom obţine succese şi în acest sens.”
Europa Liberă: Este adevărat că autorităţile Republicii Moldova au pregătit un proiect de statut pentru regiunea transnistreană sau lucrează la el?
Pavel Filip: „Asupra acestui proiect se lucrează în permanenţă. Este importantă nu doar elaborarea unui proiect de statut special pentru regiunea transnistreană. Este absolut necesar şi important ca acest statut să asigure viabilitatea statului Republica Moldova, să asigure o structură funcţională. Şi, vă zic, eu nu sunt atât de optimist că noi foarte repede vom găsi soluţii pentru acest conflict.
Dar, pe de altă parte, mă fac satisfăcut de faptul că se menţine pacea şi liniştea în această zonă şi acesta este lucrul cel mai important. Pentru că, atunci când se pierd vieţi omeneşti, nu există nicio justificare şi niciun argument pentru aceasta.”
Europa Liberă: Unii îşi pun întrebarea dacă pe timpul staţionării trupelor ruse se poate oferi un statut regiunii transnistrene? Sau, mai întâi, totuşi, trebuie să se producă această demilitarizare?
Pavel Filip: „Retragerea trupelor ruse este o parte componentă în realizarea acestui statut.”
Europa Liberă: Chiar şi dacă cei de la Tiraspol zic că îşi văd viitorul doar în componenţa Rusiei? E posibil să se reintegreze cele două maluri ale Nistrului? Şi, mai ales, cum se integrează Republica Moldova în structurile UE, având această problemă?
Pavel Filip: „În această discuţie participă nu doar cei de la Tiraspol, dar participă şi Federaţia Rusă. Vorbeam că acest format „5+2” este cel mai bun pentru a găsi o soluţie în acest conflict. De aceea, luarea unei decizii finale va fi o abordare foarte echilibrată şi nu ţine doar de voinţa celor de la Tiraspol. Vom negocia, vom discuta până când vom găsi această soluţie care să fie avantajoasă şi, în final, să asigure viabilitatea statului, să asigure integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Acum vorbim despre mersul reformelor. Când şi cum vedeţi rezultate concrete pe anumite sectoare, făcând aceste reforme?
Pavel Filip: „În societate se vorbeşte mult despre reforme. Desigur că reformele adevărate sunt şi dureroase, pentru că ele nu pot fi populare, cel puţin, în prima etapă. De aceea, trebuie să recunosc că anul 2016 a fost un an în care am gestionat o criză, nu a fost un an în care noi am petrecut reforme.
Am fost în situaţia să oprim căderea Republicii Moldova, să stabilizăm situaţia financiară şi, cât de cât, şi pe cea social-politică. Doar spre sfârşit de an am pornit două reforme, este cea o parte componentă mică a reformei administraţiei publice. Vorbesc despre reforma Cancelariei de stat, care va intra în vigoare definitiv din 1 ianuarie 2017. Dar vorbesc că am pornit această reformă pentru că au fost aprobate deja toate actele normative şi în ianuarie, de fapt, ea se finalizează.”
Europa Liberă: Disponibilizările vă vor da dureri de cap?
Pavel Filip: „Desigur că disponibilizările nu sunt plăcute nici pentru cei care îşi părăsesc funcţiile, dar nici pentru mine. Să nu credeţi că eu primesc o plăcere de la acest lucru. Dar mi-am propus să am un dialog onest cu cetățenii şi cu funcţionarii şi să numim lucrurile pe nume, aşa cum sunt ele. Şi a doua reformă pe care am reuşit să o aprobăm este reforma sistemului de pensii. Dar implementarea celor aprobate în acest an şi agenda de reforme vine, în mare măsură, pe anul 2017.”
Europa Liberă: Să ne spuneţi care sunt argumentele guvernării în favoarea schimbării sistemului de pensii? Şi am aflat şi de la domnul spicher, Andrian Candu, că nu a fost condiţia FMI să se recurgă la această reformă.
Pavel Filip: „Noi, de fapt, ar trebui să ne învăţăm a trăi fără ca cineva să ne condiţioneze ce să facem. Eu cred că am atins nivelul de maturitate când să înţelegem foarte bine că, fără a reforma unele lucruri în Republica Moldova, este imposibil să mergem înainte. Sistemul de pensii, îmi pare rău că sunt multe critici în societate, dar dacă veţi vedea cine vin cu aceste critici, veţi înţelege că în spate sunt nişte interese politice, nişte formaţiuni politice. Ridicol a fost când am văzut că reprezentanţi ai Asociaţiei pensionarilor, care este şi membru al biroului Platformei DA, să fie împotriva acestui sistem. Pentru că, dacă şi trebuie cineva să se revolte, poate cei care încă nu sunt pensionari, dar urmează să intre în acest sistem, pentru că li se va majora puţin vârsta de pensionare. Dar cei care deja sunt la pensie au numai să se bucure, pentru că acest proiect de lege vine să valorizeze pensiile lor, pensiile celor care au ieşit după anul 1999.
S-a comis o greşeală în 1999, atunci când a fost aprobată o nouă formulă de calcul a pensiilor şi nu se lua în calcul puterea banilor care au fost plătiţi la timpul respectiv în Fondul Social cu puterea banilor care intră în formula de calcul, atunci când omul se pensionează. Aceasta ar însemna că, dacă în anul cutare de un leu puteai să cumperi ceva, în anul când ai ieşit la pensie, leul acesta costa mult mai puţin. Şi, de aceea, trebuia să valorizeze aceşti bani pentru formula de calcul. Spre exemplu, dacă atunci era un leu şi ieşi la pensie în anul 2016, ar fi reprezentat 11 sau 16 lei pentru a calcula formula. Şi acesta este un lucru pe care trebuie să-l eliminăm, pentru că am nimerit într-o situaţie absolut paradoxală, că, cu fiecare an ce trece, oamenii care ies la pensie au pensii tot mai mici şi mai mici.
Noi am ajuns în 2016 cu rata de înlocuire a pensiei de 26% doar. De aceea, la bază, atunci când am pornit discuţiile şi am început să elaborăm această reformă, au stat trei argumente – inechitatea din sistem, pentru că avem categorii care au salarii de 20.000-30.000 de lei cu rata de înlocuire de 80-85% şi avem categorii cu salarii de 5.000 de lei şi rata de înlocuire cu 26%. Doi, acest sistem de pensii nu este sustenabil. Pentru că, dacă continuăm, în câţiva ani noi am fi în situaţie să nu mai putem achita pensiile în general.
De aceea, noi trebuie să fim oneşti cu cetăţenii noştri şi să numim lucrurile pe nume, aşa cum sunt ele. Pentru că 25 de ani s-a făcut prea mult populism, nimeni nu a vrut să-şi asume această reformă. Eu nu cred că a existat deputat în Parlament care să nu vină cu iniţiativă de majorare a pensiilor şi tot s-a cârpit acest sistem: „Mai dăm 100 de lei. Mai dăm 50 de lei la o categorie sau alta de oameni”, dar nimeni nu a încercat să vadă lucrurile în esenţă.”
Europa Liberă: Şi chiar oamenii erau nemulţumiţi de indexarea care se făcea cu 4%.
Pavel Filip: „Aceasta şi este problema. Pentru că al treilea argument, care a stat la baza elaborării acestei reforme a fost că 83,3% din pensionari au pensie mai joasă decât minimul de existenţă. Şi cu cât mai departe, cu atât mai rău. Vorbeaţi de indexare. Deci, atunci când a fost această inechitate, când s-a calculat pensia, pe urmă această indexare ducea la o discrepanţă şi mai mare dintre cei care aveau pensii mari şi care aveau pensii mici. Acum este o categorie la care li s-au calculat pensiile corect şi este altă categorie, de după ’99 încoace cărora nu li s-a calculat corect pensia. Şi, mai întâi, noi trebuie să corectăm această greşeală, atunci când vorbeam de valorizare, să le valorizăm pensiile pentru cei care au ieşit după ’99 până acum. Şi ei vor simţi o majorare a pensiei pornind de la 11% până la 37%. Va avea loc în anul 2017 chiar pentru anii până în 2008 sau 2009. Pentru că pentru această categorie ne ajung bani anul acesta.
Cei de după 2009 deja până în 2016-2017 vor fi valorizate anul viitor. Şi după ce facem această valorizare ar însemna că la toţi deja sunt calculate corect şi, atunci când se indexează pensiile la nivelul inflaţiei, atunci avem o atitudine corectă faţă de toţi oamenii. Eu sunt sigur că, dincolo de toate criticile care sunt, va veni 1 aprilie 2017, oamenii îşi vor primi pensiile majorate şi vor înţelege că a fost un pas corect. Cu atât mai mult, doar un exemplu să vă dau, pentru că îl am în memorie, cineva modela un calcul pentru un salariu mediu de 5.050 de lei după formula veche, până la reformă, pensia în 2016 ar fi constituit 1.200 de lei, după reformă, de la 1 aprilie 2017 pensia dintr-un salariu mediu de 5.050 va constitui 2.250 de lei, deci, cu 90% mai mult decât în formula veche. Şi aceasta este important, pentru că cei care vor ieşi la pensie vor avea pensia mai mare decât calculată în formula veche de la 50% până la 100%.”
Europa Liberă: Domnule premier, şi dacă reforma sistemului de pensii nu a fost o condiţie impusă de FMI, totuşi, să străduim un pic şi să ne spuneţi ce condiţii a impus FMI, atunci când guvernul a semnat acordul cu Fondul Monetar Internaţional?
Pavel Filip: „Nu ştiu vă voi bucura sau vă voi dezamăgi, dar Acordul cu Fondul Monetar Internaţional pentru Moldova este un acord special sau diferit decât de obicei sunt acordurile între o ţară şi Fondul Monetar Internaţional. Noi avem un program cu FMI, care are la bază nu componenta importantă de finanţare a statului. Acest program cu Fondul Monetar Internaţional reprezintă, de fapt, un certificat de încredere pentru Republica Moldova. Şi înţelegem foarte bine şi noi lucrul acesta, înţeleg bine şi cei de la Fondul Monetar Internaţional. De aceea, noi nu am avut prea multe precondiţii şi nu avem alte condiţii, precum ştiţi, că cearta este în toate ţările că se impune micşorare de salarii, austeritate, buget ş.a.m.d. Noi nu avem aceste discuţii cu ei. Precondiţia de bază a fost stabilizarea sistemului bancar şi este un lucru pe care şi noi ni l-am dorit, de fapt, să facem ordine în sistemul bancar, după frauda bancară şi multe altele.”
Europa Liberă: Şi acum e ordine?
Pavel Filip: „Eu cred că noi suntem aproape de ordinea finală în raport de 80-90%. Acum, cu certitudine, în sistemul bancar din Republica Moldova nu se mai poate repeta o fraudă bancară sau şi alte fraude, poate, mai mici decât cea care a avut loc. Pentru că în tot acest timp, şi acestea au fost precondiţiile Fondului Monetar Internaţional, noi am fortificat Banca Naţională. Banca Naţională are alte instrumente decât le avea până acum. Aceste instrumente au fost oferite şi prin aprobarea legilor, prin asumarea de răspundere de către guvern. Acesta a fost pachetul cel mai important, atunci când au fost toate aceste discuţii. Dar şi este vorba despre transparentizarea activităţii băncilor şi transparentizarea acţionarilor.”
Europa Liberă: Povara miliardului furat rămâne pe umerii cetăţenilor? Atunci când merg în teritoriu şi discut cu omul de la firul ierbii, cea mai mare nelinişte că el, copiii lui şi nepoţii vor trebui să întoarcă banii pentru acest miliard care a dispărut.
Pavel Filip: „S-a inoculat acest gând în mintea cetăţenilor. Lucrurile stau puţin altfel. Şi îmi pare rău, pentru că noi, desigur, suntem într-un război informaţional permanent în Republica Moldova, avem multe formaţiuni politice, fiecare cu interesele sale, dar, totuşi, chiar dacă eşti în opoziţie, fie parlamentară, fie extraparlamentară, trebuie să te gândeşti la oamenii acestei ţări. Ori, atunci când cineva din liderii opoziţiei extraparlamentare cerea Fondului Monetar Internaţional să nu semneze un program cu Republica Moldova, ori, atunci când se strigă atât de mult despre punerea pe umerii cetăţenilor a miliardului furat, trebuie să fii onest cu oamenii, să spui ce se întâmplă.
Eu vă voi da câteva exemple. Să nu credeţi că am mare bucurie că am fost în situaţia să aprobăm această lege de convertire în datorie publică a creditului de urgenţă. Dar un prim-ministru nu este în situaţia să aleagă dintre ceva bun şi ceva rău, este în situaţia să aleagă dintre ceva rău şi ceva foarte rău. Eu am ales răul cel mai mic. Şi vă voi spune de ce. Pentru că este adevărat că noi acum trebuie să prevedem în bugetul Republicii Moldova deservirea acestei datorii de la 500 până la 700 de milioane de lei. Aceasta a fost şi o precondiţie a Fondului Monetar Internaţional.
Dar nu v-am spus încă ceva foarte important, atunci când vorbea de programul cu Fondul Monetar Internaţional, că relaţiile noastre cu toţi partenerii de dezvoltare au ţinut de obţinerea unui program cu Fondul Monetar Internaţional. Vorbesc şi de Uniunea Europeană, şi de Banca Mondială, şi de împrumutul pe care l-am obţinut de la Bucureşti. Toate acestea au putut fi deblocate după obţinerea unui program cu Fondul Monetar Internaţional. După ce am obţinut acest program, Uniunea Europeană a finalizat evaluările pe programele de finanţare şi deja o săptămână în urmă au venit în conturile Ministerului Finanţelor 45,3 milioane de euro. Banii aceştia sunt grant.
Care era răul mai mare sau răul mai mic? Să punem pe umerii oamenilor 500 de milioane de lei sau să punem un miliard de lei? Desigur că eu am ales ce e mai puţin. În al doilea rând, nicidecum nu trebuie tratată această hotărâre ca punerea pe umerii cetăţenilor, pentru că noi în continuare vom investiga această fraudă bancară. Toţi cei care se fac vinovaţi vor fi traşi la răspundere, vom obţine, până la urmă, o strategie de recuperare a activelor de la compania internaţională de investigaţii Kroll.
Doar pentru anul viitor noi avem granturi de peste două miliarde de lei, iarăşi, bani care depăşesc mai mult. Şi acest lucru trebuie de spus cetăţenilor pentru că, atunci când se vorbeşte că punem ceva pe seama lor, ar însemna că o parte din bani din buget se vor duce pentru deservirea datoriei. Ori să dau cinci sute de milioane din buget, ori să nu obţin un miliard şi două sute mii sau două miliarde de lei, atunci ar însemna că eu pun pe seama cetăţenilor deja două miliarde de lei. Şi cei care strigă şi astăzi că trebuie anulată această lege şi că trebuie întorşi banii înapoi... Noi suntem pentru a întoarce aceşti bani.”
Europa Liberă: Dar mai există certitudinea că miliardul va fi restituit?
Pavel Filip: „Eu vrea să vă spun altceva. Unui gospodar i s-au furat oalele de pe casă şi toţi în jurul lui îi spun: „Du-te şi găseşte hoţul şi întoarce-ţi oalele înapoi”, dar între timp mai plouă, mai ninge şi atunci gospodarul, dacă nu ia nişte măsuri urgente să-şi acopere casa cu ceva, până când îşi găseşte oalele, îşi distruge toată gospodăria. Exact aşa e şi la noi. A trebuit să trecem la datorie publică, să deblocăm relaţiile cu partenerii noştri externi şi, ulterior, desigur, se depun toate eforturile pentru a întoarce aceşti bani înapoi. Eu sunt încrezător că o parte importantă va fi posibil de întors înapoi.”
Europa Liberă: O parte cam cât?
Pavel Filip: „Lucrurile sunt foarte complicate şi eu nu vreau să mă duc acum în exerciţii matematice, neavând datele iniţiale foarte concrete ale acestei probleme. Pentru că sunt ţări care colaborează cu noi foarte bine în anchetă, sunt ţări care nu vor să ne dea această informaţie. Dacă unele ţări europene, precum cele baltice, ne-au oferit deja toate informaţiile şi a fost posibil de urmărit această cale unde au ajuns banii şi în ce active se regăsesc acum, alte ţări sunt mai puţin colaborative cu noi. Şi în funcţie de câte vom da, în aşa proporţie va fi posibil de întors activele. Nu este exclus şi faptul că putem ajunge cu urma într-o ţară care nu vrea să colaboreze cu noi şi nu va fi deschisă pentru a întoarce aceste active.”
Europa Liberă: Noţiunea aceasta că Moldova se asociază cu o spălătorie de bani a dispărut pentru totdeauna?
Pavel Filip: „Dacă Republica Moldova este într-o relaţie Fondul Monetar Internaţional, înseamnă că se respectă toate regulile care ţin, în primul rând, de echilibrul macrofinanciar şi toate regulile care asigură stabilitatea şi transparenţa bancară.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că FMI nu a înaintat condiţii, dar nişte critici au venit şi din partea FMI, Băncii Mondiale, delegaţiei UE, atunci când vine vorba despre amnistia fiscală. Va renunţa guvernarea la amnistia fiscală?
Pavel Filip: „A fost această iniţiativă legislativă. Guvernul nu a venit cu un aviz la această iniţiativă. Şi avea o vorbă fostul premier Cernomîrdin: „Хотели как лучше, но получилось как всегда”. Eu cred că a fost o comunicare foarte proastă şi s-a pregătit, poate, nu la cel mai înalt nivel acest proiect. Părerea mea, este o intenţie bună, doar că trebuie de muncit încă mult. Există experienţe internaţionale pozitive. Există şi experienţe care nu au fost atât de pozitive şi nu au adus rezultatul aşteptat. De aceea, este foarte important ca acest proiect să fie pregătit foarte bine, trebuie să fie consultat, să ne asigurăm că nu există spălare de bani, că nu vor putea fi legalizaţi banii proveniţi din droguri, finanţare de terorism ş.a.m.d., pe de altă parte, respectate absolut toate rigorile. Există convenţii internaţionale la acest subiect.
Noi trebuie să încercăm să explicăm lucrurile până la capăt, că nu este vorba că vrem să legalizăm hoţii sau banii furaţi. Pe mine mă interesează cum să aducem mai mulţi bani la buget, cum să normalizăm mediul de afaceri. Legalizarea capitalului este şi ea una din aceste instrumente. Noi putem aducem bani suplimentar la buget sub formă de impozite şi putem readuce capitaluri în Republica Moldova, care să funcţioneze în economia noastră. Ori, noi putem spune: „Nu, că aceştia sunt hoţi”, dar nimeni nu-i va prinde niciodată şi aceşti bani nu vor reveni în economia Republicii Moldova, se vor găsi în continuare în offshore-uri şi iată ei se vor plimba prin lume şi vor fi făcute investiţii în afara Republicii Moldova. Eu sunt de acord că hoţul trebuie pedepsit şi hoţul trebuie să stea la închisoare, dar lucrurile trebuie privite mult mai în complexitate. Şi, luând în consideraţie că mulţi au trecut prin aceste experienţe, şi Irlanda în ’88, şi Turcia în ’97, acestea au fost nişte proiecte de succes pentru ei. Să nu ne ducem departe, exemplul cu Germania.”
Europa Liberă: Acolo sunt alte mentalităţi, domnule premier.
Pavel Filip: „Când au cumpărat baza de date a deţinătorilor de conturi din Elveţia ale nemţilor, le-a oferit posibilitatea să-şi plătească impozitele şi au adus foarte mulţi bani în economia ţării.”
Europa Liberă: A propos, despre investiţii să vorbim. Investitorii au nevoie de girul cuiva din vârful puterii, de la centrul puterii ca să vină să-şi investească banii?
Pavel Filip: „Anul acesta am avut foarte multe întâlniri cu asociaţiile oamenilor de afaceri, cu mediul de afaceri în general. Şi chiar am relansat consiliul economic de pe lângă prim-ministru, cu care mândresc. Pentru că este o platformă unde se comunică foarte mult şi este o platformă utilă mie, în calitate mea de prim-ministru. Pentru că în instituţiile statului încă nu există capacitate suficientă pentru a găsi soluţii la toate problemele cu care ne confruntăm şi atunci consiliul economic este format din asociaţiile mediului de afaceri, care, uneori, au mai multă capacitate de expertiză decât unele instituţii ale statului. Şi pe această platformă sunt iniţiative bune, o parte din ele noi am reuşit deja anul acesta să le implementăm.
Primul pas a fost moratoriul pe controale şi au fost rezultate bune. Am fost, adevărat, în situaţia să prelungim încă pe trei luni acest moratoriu pe controale, pentru că nu s-a reuşit elaborarea cadrului legislativ, dar am reuşit să facem şi acest lucru. Şi mediul de afaceri, eu am declarat, că un guvern pentru a fi guvern social, trebuie să fie un guvern pro-business. Pentru că statul nu-şi are propriii bani. Banii în bugetul statului vin din impozitele pe care le plătesc din afaceri întreprinderile, companiile, mediul de afaceri şi din impozitele pe care le plătesc angajaţii acestor întreprinderi primind salariu. Cu cât mai multe investiţii, cu cât mai multe locuri de lucru, cu atât mai mulţi bani în buget, cu atât mai multe posibilităţi pentru stat de a face investiţii sociale, investiţii publice. Ori, aceasta ar însemna cu cât mai mult business, cu atât mai multe şcole, cu atât mai multe grădiniţe, cu atât mai multe spitale, cu atât mai multe drumuri.”
Europa Liberă: Investitorii sunt aleşi şi ei pe sprânceană? Cine este simpatizat de cei de la putere? Cine nu?
Pavel Filip: „Poate, în istoria Republicii Moldova nu cea mai depărtată şi a fost acest lucru. Eu vă asigur cu toată responsabilitatea că acum nu există acest lucru. Există o transparenţă absolută. Desigur că trebuie să recunosc că noi încă nu am reuşit să aranjăm lucrurile până la capăt. Anul acesta finanţările pentru Republica Moldova au fost reluate prin noiembrie. Deci, noi tot anul acesta ne-am menţinut în baza propriilor bani încasaţi la buget prin intermediul impozitelor şi veniturilor de la vamă şi fisc. Iată, pe fondal de scădere de consum în Republica Moldova, noi am avut o creştere a veniturilor la buget de peste două miliarde de lei.
Rezerve sunt mult mai mari. Eu cred că noi doar o parte din scheme am reuşit să le oprim, dar, poate, cele mai importante, cele mai mari, dar încă este greu, pentru că nu poţi să pui câte un poliţist lângă fiecare vameş, lângă fiecare inspector de la fisc. Să nu uităm şi de salariile pe care le primesc aceşti oameni şi, atunci când stă în faţa posibilităţii de a luat mită, el se gândeşte foarte mult că are o familie. Dar, pe de altă parte, am spus că noi vom pedepsi dur şi în continuare, pentru că salariile mici nu ar însemna o justificare de a comite crime.”
Europa Liberă: Şi, totuşi, experţii vorbesc despre o erodare a competitivităţii economiei naţionale a Republicii Moldova, domnule premier.
Pavel Filip: „Eu simt o atitudine pozitivă din partea mediului de afaceri faţă de acest guvern în urma măsurilor care au fost luate în acest an. Şi ele vor continua. Şi reforma regulatorie, şi micşorarea numărului actelor permisive, şi unificarea rapoartelor, să nu mai prezinte trei rapoarte în diferite instituţii ale statului, dar doar la fisc. În continuare vom lansa ghişeul unic. După reforma guvernului va fi o agenţie pentru servicii publice şi multe altele. Deci, planurile sunt bine cunoscute pentru noi şi ştim cu certitudine în ce direcţie trebuie să ne mişcăm. Erodarea economiei a avut loc timp de 25 de ani.
În viaţa mea am fost parte a mediului de afaceri şi eram acel care venea la guvern şi strigam aici, mă revoltam de multe ori, pentru că atitudinea nu era tocmai cea potrivită pentru mediul de afaceri. Şi acum, dacă vreţi, am o ambiţie să fac tot posibilul să schimb lucrurile în acest sens. Dar Republica Moldova a avut o şansă perfectă de a creşte economic foarte repede. Adevărat că mulţi dintre concetăţenii noştri sunt plecaţi peste hotare, muncesc acolo şi trimit acasă bani. Şi în ultima perioadă de timp remitenţele scad. De ce scad? Pentru că mulţi s-au aranjat deja acolo cu traiul, şi-au reîntregit familia şi nu mai trimit bani acasă.
Toată această perioadă în Republica Moldova au fost foarte mulţi bani, au venit foarte mulţi bani de peste hotare, cifra trecând de peste un miliard de euro pe an. Aceasta a însemnat că în Republica Moldova a existat o parte foarte importantă componentă a unei economii de piaţă, putere de cumpărare, doar că pe noi nu ne-a dus mintea la mai mult decât să importăm produse de peste hotare şi să le vindem oamenilor, existând această putere de cumpărare. Republica Moldova s-a transformat într-un supermarket foarte mare, produsele veneau de peste hotare, banii veneau de peste hotare şi banii plecau înapoi peste hotare prin intermediul importului. Republica Moldova a trebuit să folosească această putere de cumpărare şi să dezvolte industriile aici, acasă şi să treacă la alt model economic, bazat pe investiţii, dar nu pe export de oameni şi import de produse, dar bazat pe investiţii şi export de produse. Acum noi vom încerca să facem acest lucru. Acum suntem în situaţia să convingem investitorii să vină.
Adevărat este că şi forţa de muncă a slăbit în Republica Moldova, pentru că mulţi sunt plecaţi peste hotare. De aceea, lucrurile trebuie privite în complexitate. Nu este atât de simplu, nu putem doar prin lozinci să chemăm oamenii acasă, concetăţenii noştri plecaţi peste hotare. Noi trebuie să le oferim condiţii aici, acasă, pentru că omul, dincolo de salariu, vrea să trăiască în societate tolerantă, vrea să meargă pe drumuri bune, vrea să-şi ducă copiii la şcoli bune, să aibă parte de educaţie calitativă, vrea să aibă parte de servicii medicale calitative şi multe altele. De aceea, trebuie şi să realizăm reforme.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus ce vor cetăţenii. Eu am să vă spun ce nu mai vor cetăţenii – să crească preţurile ca pe drojdii, să crească tarifele. E o nelinişte mare în rândul populaţiei, chiar uneori se ajunge până la panică cu această creştere de preţuri şi de tarife. Ce puteţi face într-o economie de piaţă?
Pavel Filip: „Abordarea corectă, şi vreau să mă credeţi, pentru că am fost om de afaceri, nu este problema în tarife şi nu este problema în preţuri. Noi trebuie să oferim oamenilor salarii şi pensii, astfel încât să poată plăti pentru energia electrică, pentru gazele naturale şi pentru alte servicii, fie comunale sau fie că vorbim despre produse alimentare sau haine pe care merg să le cumpere de la magazin. Aceasta a fost greşeala comisă şi în Republica Moldova. Şi noi acum suntem guvernul care trebuie să strângem aceste „roade”. Pentru că noi tot am fost populişti şi nu am majorat tarifele la energia electrică pentru gaze naturale, pentru termoenergie. Dar aceste datorii nu se evaporează, ele se acumulează. Şi atunci aceste interziceri ale politicului au dus la distorsionarea unui sistem.
Pentru că statul nu trebuie să ofere doar posibilitatea, de pildă, unei categorii de cetăţeni să meargă gratis în transportul public, statul trebuie să-i dea bani ca acest om să-şi poată cumpăra bilet pentru transportul public. Noi nu trebuie să ne mai ascundem după deget. Noi nu trebuie să fim populişti, pentru că populismul duce exact acolo unde a nimerit Republica Moldova după 25 de ani de independenţă.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, domnule premier, când şi cine va fi noul ministru al Apărării?
Pavel Filip: „Eu nu vă pot răspunde la această întrebare. Pentru că, cunoaşteţi care sunt regulile în coaliţia de guvernare, ministrul Apărării a fost înaintat de către Partidul Liberal. Odată cu retragerea suportului politic pentru ministru, eu am fost obligat să înaintez respectivul demers către preşedintele Republicii Moldova şi candidatura pentru această funcţie trebuie să vină iar de la cei din Partidul Liberal.”
Europa Liberă: Când va fi noul ministru? După ce decide coaliţia majoritară sau PL?
Pavel Filip: „Staţi, că încă nu a fost demis ministrul Şalaru.”
Europa Liberă: Ar putea să nu mai fie demis?
Pavel Filip: „Nu vreau să mă arunc în presupuneri. Nu cred că preşedintele Dodon este încântat de ministrul Şalaru şi se va opri în a da curs acestui demers.”
Europa Liberă: Cu mai multe ocazii, aţi spus că foaia de parcurs pentru a se apropia Moldova de UE este îndeplinită în proporţie de aproape 90%. A rămas aprobarea unui nou Cod al Audiovizualului. Aceasta e o restanţă care trebuie lichidată.
Pavel Filip: „Este adevărat. Este, practic, unica restanţă din această foaie de parcurs, pentru că este mai mult de 90% realizarea acestei foi de parcurs. Dar este o restanţă coordonată cu cei de la Bruxelles, pentru că este un subiect care porneşte foarte multe discuţii în societate. De aceea, noi am zis că vom comunica şi vom consulta acest proiect până când se va găsi numitor comun. Ştiu că a fost trimis spre coordonare şi la Consiliul Europei, şi Comisiei de la Veneţia. Trebuie şi eu să mă documentez acum, să văd care sunt ultimele evoluţii, dar sunt sigur că se va ajunge la o formulă finală.”
Europa Liberă: Propaganda străină, mă refer la cea rusească, îşi mai face efectul pe teritoriul Republicii Moldova?
Pavel Filip: „Desigur că propaganda îşi mai face efectul. Noi vedem şi rezultatele ultimelor alegeri, vorbesc de alegerile prezidenţiale. Doar că acum, odată cu venirea epocii informaţionale, lucrurile trebuie privite puţin altfel, pentru că în Republica Moldova există acoperire cu Internet peste 98%. Prin internet nu poţi opri informaţia chiar atât de simplu. De aceea, eu cred că accentele uneori sunt puse greşit. Noi trebuie să ne gândim nu cum să blocăm o parte din informaţie, noi trebuie să ne gândim cum să producem informaţii calitative pentru oameni.”
Europa Liberă: Moldova are o presă liberă?
Pavel Filip: „Trebuie să remarc, cu părere de rău, că avem foarte multă presă părtinitoare. Eu nu încerc să găsesc problema în cei din presă, în jurnalişti, eu întotdeauna încerc să pornesc de la mine, să pornesc de la cei care comunică. Şi punctul meu de vedere este că noi ar trebui să comunicăm mai bine.”
Europa Liberă: Clădirea Preşedinţiei va fi reparată din banii externi, a declarat Igor Dodon. Ce să însemne acest lucru?
Pavel Filip: „Eu nu ştiu ce ar însemna acest lucru, pentru că nu am discutat cu preşedintele Dodon despre clădirea Preşedinţiei. Eu nu zic că nu este importantă şi clădirea Preşedinţiei, dar, oricum, lucrurile trebuie prioritizate într-un stat, aşa cum se întâmplă şi în fiecare familie. Sunt lucruri care trebuie realizate în primul rând, sunt lucruri care mai pot aştepta. Spre exemplu, dacă cineva din donatori este gata să vină cu finanţare în Republica Moldova, eu aş găsi utilizarea acestor bani pentru alte proiecte.”
Europa Liberă: Ceea ce a mai făcut domnul Dodon, imediat după ce a ajuns la Preşedinţie, a schimbat pe site limba română cu limba moldovenească. El zice că printre priorităţi mai rămâne înlocuirea istoriei românilor şi a limbii române. A fost un lucru pe care s-au bazat şi cei care au guvernat pe timpul PCRM, s-a soldat cu eşec toată intenţia lor. Se polarizează şi mai mult societatea. De fapt, ce înseamnă acest gest şi cum îl calificaţi pe care l-a făcut domnul Dodon, retrăgând drapelul Uniunii Europene şi înlocuind limba română cu limba moldovenească pe siteul Preşedinţiei?
Pavel Filip: „Eu nu ştiu dacă, după ce a schimbat limba română pe cea moldovenească şi a retras drapelul Uniunii Europene, imediat au scăzut preţurile la pâine şi la serviciile comunale şi au crescut pensiile, în calitate de glumă. Dar cu aceasta s-au ocupat politicienii în Republica Moldova mulţi ani de zile, încercând să sustragă atenţia oamenilor fie spre integrarea europeană, fie spre integrarea vamală, Uniunea Euroasiatică, fie că tot am vorbit despre limbă, fie că am vorbit despre identitate.
Este foarte important să ne gândim la economie, la binele oamenilor şi toate eforturile şi energiile noastre să fie orientate anume spre aceste lucruri. Mie îmi pare rău pentru că, pe de o partea, alţii sub drapelul Uniunii Europene au făcut multe lucruri urâte în Republica Moldova, care au dus la schimbarea percepţiei cetăţenilor faţă de tot ce înseamnă comunitatea europeană. Alţii doar prin retragerea acestui drapel vor cumva să influenţeze această percepţie a cetăţenilor. Este foarte important să acţionăm europeneşte. Pentru mine nu există o problemă în acest sens, eu am declarat demult referitor la identitate, referitor la limbă. Şi cred că noi trebuie să trecem această filă şi să ne gândim la economia Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru cetăţeni acum, la cumpăna dintre ani?
Pavel Filip: „Toţi anii aceştia politicienii în Republica Moldova au încercat să dezbine societatea. Ori, această dezbinare a dus şi la slăbirea Republicii Moldova. Noi avem nevoie de unire. Trebuie să recunosc că este greu şi în funcţia de prim-ministru, atunci când nu ai o susţinere mai mare din partea cetăţenilor. Atunci când simţi această neîncredere din partea cetăţenilor, lucrurile se mişcă mult mai greu. De aceea, să fim mai uniţi, pentru că prin unitate noi vom deveni mai puternici şi vom putea realiza mult mai multe lucruri în ţara noastră. Cu siguranţă, lucrurile vor sta mult mai bine după ce vom implementa un şir de reforme.”
