Anunțul postului de televiziune Jurnal TV că va fi evacuat din clădirea în care-și are sediul a provocat reacții în lanț, în special în mediul online. În timp ce unii au apărat poziția administrației clădirii Sky Tower, care spune că postul de televiziune ar avea datorii pentru chirie, alții au comentat că ar fi vorba de fapt de presiuni politice. Corespondentul DW Vitalie Călugăreanu a scris pe contul său de Facebook că „Jurnal TV era ultimul bastion în calea acaparării statului de crimă organizată”. În opinia lui, cei care cred că așa pot să cenzureze jurnaliștii, vor eșua în tentativa lor de a închide postul. Și editorialistul de la Ziarul Național Victor Ciobanu scrie că Republica Moldova riscă să mai piardă locuri în Raportul Freedom House la capitolul libertatea presei, astfel să ajungă în rând cu statele cu o presă deloc liberă.
Agenția de presă IPN scrie că „Tiraspolul va ignora procesul de integrare europeană de pe malul drept”. Opinia este împărtășită de Dionis Cenușa, expert asociat al Centrului Analitic Expert-Grup, potrivit căruia „atitudinea conducerii din regiunea transnistreană, una negativă și precaută față de autoritățile de la Chișinău, nu s-a schimbat după victoria lui Vadim Krasnoselski. Dionis Cenușa mai spune că cel mai probabil, implementarea Acordului de Asociere în regiunea transnistreană nu va avea loc, iar Tiraspolul va insista pe conservarea status-quo-ului, potrivit căruia regiunea exportă în Uniunea Europeană într-un regim comercial asimetric. Astfel, după părerea expertului, malul stâng al Nistrului, cel mai probabil, va refuza să elimine tarifele la import pentru bunurile europene. Pe de altă parte, dacă Uniunea Europeană introduce tarifele la importurile din regiune, aceasta va afecta veniturile și economia transnistreană, deja aflate în stare critică. Dionis Cenuşa spune că o astfel de mișcare ar putea stârni însă acuzații la adresa Chișinăului și Uniunii Europene de instituire a „unei noi blocade ecnomice” asupra malului stâng, dar și reacții imprevizibile din partea Rusiei. Totuși, cel mai degrabă, mai spune expertul, „Chișinăul va încerca să convingă Bruxelles-ul că regimul comercial asimetric trebuie menținut pentru regiune”.
Ziarul de Gardă a contactat un șir de specialiști în domeniile politic, economic, finanțe, populație, pentru a obține un pronostic profesionist privind starea Republicii Moldova și a populației ei pentru anul 2017. În articolul publicat, Alexandru Fală, expert economic de la Expert Grup, consideră că situaţia economică din 2017 ar trebui să fie mai bună decât în 2016. Totodată, Boris Gâlcă, medic, expert în probleme sociale, este preocupat de reformele adoptate de autorități ce vizează domeniul social și, în primul rând, pensiile. Deși el prognozează multe provocări pentru domeniul social, speră ca oamenii să înțeleagă corect tot ce se face, inclusiv reformele în sistemul de pensii. Pentru analistul politic Oazu Nantoi, „anul 2017 riscă să devină anul stabilităţii la cimitir”. După părerea lui, „statul va continua să rămână captiv, cetăţenii Republicii Moldova, care se sufocă în această atmosferă, vor continua să plece din ţară, iar Republica Moldova se va mişca de la stat captiv la un stat falit. Rămâne de văzut cum se vor comporta cetăţenii acestei ţări. Dacă se vor opune, atunci mai vedem, dar dacă nu – e cimitir”.
Anticoruptie.md a publicat un material prin care a căutat răspuns la întrebarea cât de sigure sunt construcțiile din capitală în caz de cutremur, fie că vorbim de clădirile construite în anii '90 sau cele noi. Autorul citează opiniile mai multor experți, care spun că în capitală, de exemplu, demult nu mai există terenuri potrivite pentru construcții, cel puțin terenuri ce nu pot fi utilizate fără a se face cercetări și activități suplimentare, deseori extrem de costisitoare. Unul dintre pericole sunt și alunecările de teren. Potrivit lui Vladimir Polcanov, specialist principal al Catedrei de geodezie, cadastru și geotehnică a Universității Tehnice din Moldova, „în Chișinău sunt delimitate 62 de zone de risc de alunecări de teren”, pe care sunt construite sute de imobile, multe dintre ele fiind și grădinițe. Soluțiile propuse de experții citați în articol presupun extinderea orașului, ceea ce înseamnă însă investiții mult prea mari în infrastructură, peste capacitățile bugetelor de stat și municipal. Victor Popovschi, inginer șef pentru proiecte anti-alunecări de teren, spune însă că riscurile pot fi diminuate dacă firmele private ce construiesc în oraș, ar investi în lucrările suplimentare de întărire a terenurilor, dar și a imobilelor. Una dintre concluziile materialului publicat de Anticoruptie.md, spune însă că de cele mai multe ori companiile private urmăresc profitul, și aleg să facă ecoonomii.
Tot pe Anticoruptie.md găsim un articol în care Asociația Femeilor Avocate din Moldova își exprimă dezacordul față de inițiativa legislativă prin care deputații, care au cel puțin zece ani vechime în muncă în domeniul juridic, ar putea accede în avocatură fără a susține examenele de licențiere. Semnatarele declarației susțin că proiectul de lege este unul periculos și nociv într-o societate în care se dorește acordarea asistenței juridice profesioniste și de calitate. Mai mult, obținerea licenței de avocat fără susținerea examenelor de licențiere ar fi discriminatorie în raport cu ceilalți membri ai breslei, se mai arată în articol. În opinia Asociației Femeilor Avocate, inițiativa legislativă, dacă va fi adoptată, va transforma profesia de avocat într-un „colac de rezervă al deputaților”.
