Pentru a evita cheltuielile nejustificate sau fraudarea bugetelor, mai multe instituții de învățământ din țară s-au alăturat proiectului „Școala mea”, implementat de Centrul Analitic Expert-Grup. În contextul reformei educaționale și a autonomiei mai largi în ceea ce privește administrarea resurselor pe care o au școlile, autorii proiectului vor să învețe și să încurajeze părinții, dar și elevii, să se implice mai mult în gestionarea banilor. Timp de cinci ani, Expert-Grup și-a propus să ajungă în 100 de școli. Relatează Nicu Gușan.
Scandalurile de corupție dar și anchetele cu privire la cazurile de furt din bugetele publice au dovedit încă o dată cât de gravă este acestă problemă pentru Republica Moldova, iar sistemul de învățământ nu este o excepție.
Pentru a spori transparența gestionării bugetelor din școli, Expert-Grup pune în aplicare, din 2014, un proiect destinat să desfășoare audieri publice cu privire la bugetele anuale, dar și prioritățile instituției, la care participa elevi, părinți, profesorii dar și aleșii locali.
Liceul Teoretic Alexei Mateevici, din satul Pârlița, raionul Ungheni, a fost una dintre primele 20 de instituții care au organizat astfel de audieri în 2014, spune directorul educativ al instituției Anisia Gulica:
„Mulți părinți aveau dubii, se întrebau ce face școala cu banii? Și atunci când a venit ideea să implementăm proiectul, și ni s-a spus că pentru prima dată urmează să organizăm aceste audiențe publice, unde părinții vor auzi cum vor fi gestionați banii, chiar am rămas mulțumiți. Plictisitoarele adunări cu părinții au ieșit din uz, lumea știe că dacă este audiență publică, una dintre prioritățile ședinței va fi discutarea bugetului, ori pe părinte îl interesează una - cum se gestionează banul alocat pentru copilul lui?”
În fiecare an, Expert-Grup selectează câte 20 de școli, cărora le oferă nu doar sprijin logistic, dar și expertiza necesară. Interesul pentru o astfel de practică este unul major, spune directoarea Liceului Teoretic Ion Pelivan din satul Răzeni, raionul Ialoveni, Natalia Răileanu, în opina căreia practica audierilor publice este în primul rând un avantaj pentru managementul școlii:
„În primul rând, noi comunitatea educațională, cadrele didactice, suntem foarte conservativi. Este o rezistență, fiindcă, chiar și tradițile noastră, n-aș spune că-s post-sovietice, mai degrabă post-otomane, credem că dacă mai multe o să se știe, mai multe întrebări o să se pună, dar anume în gestionarea banilor publici se fac cele mai mari fraude. De aceea, eu cred că acest proiect este foarte important. Totodată, orice manager în cazul respectiv este asigurat că nu o să apară tot felul de manipulări în privința cum s-au cheltuit banii.”
Cunoscutele adunări părintești, în unele instituții, au fost înlocuite cu audierile publice, ori acestea s-au dovedit a fi mai eficiente după implementare, confirmă Lilia Goncear, mamă a doi elevi din Liceul Teoretic Alexei Mateevici, unde părinții deja pentru al treilea an consecutiv participă la procesul decizional din liceu:
„Erau adunările părintești generale pe școală, era bine și atunci dar acuma sunt oferite informații mai exacte. Vedem unde s-au folosit banii, cum s-au folosit etc. De exemplu, în clasele primare nu era mobilier conform vârstei copilului, dar iată acum, la propunerea părinților, toate cele șase clase au mobilier nou.”
După testarea proiectului de Expert-Grup timp de un an, aproximativ jumătate din școli continuă în mod independent practica audierilor publice. Ana Popa, coordonator de proiect de la Expert Grup spune că a observat totuși o reticență din partea părinților, deoarece nu sunt foarte convinși că opiniile lor contează și ar putea fi valorificate.
