Mai multe organizații pentru drepturile jurnaliștilor i-au luat apărarea jurnalistei de investigație, Mariana Rață, care riscă un proces penal cu fostul comisar de poliție al capitalei, Vladimir Botnari. Acesta o acuză că i-ar fi dat publicității datele cu caracter personal la publicarea unui articol despre angajarea fostului demnitar la întreprinderea de stat Modtelecom, în ciuda faptului că a fost judecat pentru neglijență în serviciu în dosarele 7 aprilie 2009.
Procurorii au pornit o investigaţie penală, etapă ce precede intentarea unui dosar penal, dând astfel curs demersului fostului comisar de Chișinău, Vladimir Botnari, figură-cheie în dosarul „7 aprilie 2009”, achitată de magistraţi. Fostul ofiţer de poliţie, ajuns recent şef al direcţiei securitate la compania de stat Moldtelecom, a invocat drept infracțiune faptul că jurnalista Mariana Raţă, de la Centrul de Investigații Jurnalistice, a accesat şi publicat date cu caracter personal despre familia sa fără acordul său.
Gestul ex-comisarului de a cere atragerea la răspunderea penală a jurnalistei a fost calificat de principalele organizații media drept „intimidarea a presei”. Materialul în care era vizat Botnari se referă inclusiv la faptul că fostul demnitar şi-a înscris averile pe numele fiicei sale, prin urmare prezentarea acestor proprietari era perfect justificată.
Mai muţi experți din domeniu au spus ca anchetarea unui jurnalist ar fi o revenire în anii 2000, când Codul Penal conţinea două articole referitoare la calomnie, iar reprezentanții presei puteau face puşcărie pentru acest fapt. În opinia directorului executiv al Asociației Presei Electronice, Ion Bunduchi, de la intrarea în vigoarea a Legii datelor cu caracter personal reprezentanții media au invocat că legea se aplică arbitrar şi că limitează accesul la informație. Dacă se ajunge la dosar penal, spune Bunduchi, va fi un semnal că situaţia mass-media a degradat şi că „va pierde întreaga societate, inclusiv politicienii care azi sunt la putere iar mâine pot ajunge în opoziţie.”
„După mine, este o situaţie foarte gravă, gravă pentru că scopul revenirii la pedeapsa penală pentru activitatea jurnalistului e să fie intimidată mass-media. Noi suntem o ţară atât de mică încât nu ştiu dacă aici se poate întâmpla ceva aşa, neregizat, ori fără scenarii puse la punct. Tare mă tem că este o frică a celor care stau cu pâinea şi cuțitul în mână nu cumva să intra prea departe presa să privească, să-i vadă cu ce se ocupă acolo”.
După părerea juristei Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice, un fost funcţionar sau demnitar public nu iese din vizorul jurnaliștilor după părăsirea fotoliului ocupat. Perioada în care a fost în serviciul public poate fi subiect de noi anchete reportericești, fără limite în timp şi fără termen de prescriptie. Cu atât mai mult în cazul fostului comisar al Chișinăului, Vladimir Botnari, care a ajuns la o întreprindere de stat cu legături strânse la un anumit partid aflat la putere, unde nu e clar în baza căror criterii a fost angajat, mai spune Nadejda Hriptievschi.
„Procurorul respectiv fie se autocenzurează, să-i zic aşa, fie este sub presiune din partea altor factori, pentru că în mod normal procurorul ar fi trebuit să refuze şi nici nu trebuia s-o cheme pe jurnalistă pentru explicaţii. Faptul că a invitat-o pe mine mă pune în gardă. Asta înseamnă că fie procuratura intenționează, totuşi, să pornească urmărirea penală, fie nu este sigură, a vrut să mai verifice. Deci, din punctul meu de vedere, asta denotă o oarecare, dacă nu presiune, cel puţin ezitare din partea procuraturii”.
În timp ce reprezentanţii societăţii civile invocă mai multe semne de întrebare, procurorul Gheorghe Graur, care se ocupă de acest dosar, a refuzat, deocamdată, să comenteze cazul. Până pe 27 ianuarie el urmează să decidă dacă există temei de pornire a urmăririi penale.
