După ce au analizat felul în care se reorganizează Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), instituţie responsabilă de verificarea averii demnitarilor, experţii anticorupţie au ajuns la concluzia că procesul este anevoios, durează suspect de mult, iar guvernanţii nu par deranjaţi de acest lucru. Mai mult, aşa cum e scrisă astăzi, legea ANI lasă loc de interpretări, iar în anumite situaţii face imposibilă tragerea la răspundere a funcţionarilor care-şi ascund averile.
Reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate într-o autoritate ce ar trebui să deţină toate pârghiile necesare ca să poată sancţiona demnitarii suspectaţi de corupţie se consideră a fi unul din pilonii de bază ai reformării instituţiei în particular, dar şi ai întregului sistem de combatere a corupţiei. Doar că aşa cum se derulează până în prezent, schimbarea oferă puţine motive de bucurie. Bunăoară, alegerea conducerii ANI întârzie cu cel puţin patru luni, legislaţia conţine lacune care în anumite situaţii, practic, „leagă” mâinile inspectorilor de integritate, iar marea îngrijorare ţine de dosarele care nu au fost finalizate. Acestea sunt „îngheţate” pe tot parcursul reformei, existând riscul ca demnitarii în privinţa cărora au fost deschise aceste dosare să scape basma curată, constată vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Mariana Kalughin:
„În momentul în care, iar acest lucru deja se vede, noi nu vom avea inspectori de integritate până la 31 martie, de fapt, cu siguranţă nu vom avea pentru că nu avem nici preşedinte al ANI care să-i angajeze în funcţie pe aceşti inspectori de integritate, deci, în cazul acesta, procesul de control e compromis. La fel se poate întâmpla şi în cazul eventualelor sancţiuni care pot fi aplicate pentru declaraţiile care au fost depuse pe anii precedenţi. Vedeţi cum sunt normele… am putea să avem un ANI nefuncțional de-a binelea.”
Mai multe prevederi din legea cu privire la ANI ar putea să compromită reorganizarea instituţiei, e de părere experta anticorupţie Lilia Ioniţă, în trecut angajată în cadrul Direcţiei elaborare acte normative la Ministerul Justiţiei. Procesul deja a început cu stângul, continuă ea, făcând trimitere la modul în care au fost aleşi unii membri ai Consiliului de Integritate ce va monitoriza activitatea instituţiei. Selectarea a doi reprezentanţi din partea societăţii civile a provocat nemulţumirea mai multor ONG-uri şi a ridicat anumite semne de întrebare în privinţa Comisiei de selectare, constată Lilia Ioniţă:
„O principală îngrijorare care a fost manifestată de societatea civilă a fost faptul că proba interviului s-a desfășurat cu ușile închise. Chestia asta contravine principiilor care sunt prevăzute în regulament: de competiție deschisă, transparentă, de criterii obiective, bazate pe merit. Atunci când examinezi punctajul îţi dai seama că aprecierea s-a făcut de o manieră extrem de subiectivă. Probabil, dacă Ministerul Justiţiei va face publice toate procesele verbale de intervievare a candidaților vom avea o claritate mai mare. Avem şi noi o curiozitate să vedem care au fost întrebările adresate candidaților la concurs.”
Experții anticorupție şi-au exprimat îngrijorare şi în privinţa demnitarilor averile cărora urmau să fie verificate pe parcursul acestui an. Pentru că Autoritatea Națională de Integritate nu funcționează, inspectori noi nu au fost angajaţi, iar foștii nu au dreptul să efectueze controale, există riscul ca anul 2016 să nu fie luat în calcul din momentul în care instituția va deveni funcțională. Între timp, preşedintele în exerciţiu al ANI, Anatolie Donciu, insistă că reprezentanții societăţii civile nu ar trebuie să „dramatizeze” situaţia, sugerând că reproșurile formulate de experţi reprezintă opiniile lor subiective:
„Trebuie să ţinem cont şi de experienţa altor state în acest domeniu şi eu pot să vă aduc multe exemple: Bulgaria, România, Slovenia – toate au iniţiat astfel de instituţii şi la un moment dat s-au blocat pe o anumită perioadă pentru că urma să fie elaborat sau perfecţionat cadrul legislativ. Vreau doar să vă amintesc că legea cu privire la declararea averilor şi proprietăţilor, prima, a fost adoptată în 2002, la 19 iulie, iar CNI a fost format în 2012. Deci, în 10 ani de zile practic nu s-a produs nimic. Cred că trebuie să facem paşii foarte corecţi şi consecutivi pentru a obţine un produs eficient pentru societate, or, aşteptările de la ANI sunt foarte, foarte mari.”
În prezent, Autoritatea Naţională de Integritate a înaintat spre dezbatere publică regulamentul de alegere a preşedintelui şi vicepreşedintelui instituţiei. Potrivit documentului, cei care vor râvni la funcţiile de conducere în cadrul ANI vor trebui să treacă inclusiv testul la poligraf, pe lângă interviul scris şi cel din faţa Consiliului de Integritate. Pretendenţii la şefia instituţiei responsabile de verificarea averii demnitarilor vor trebui să aibă reputaţie ireproşabilă, să nu fi fost membri de partid în ultimii doi ani şi nici agent SIS sub acoperire, inclusiv informator până în anul 1991.
