Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) critică dur Parlamentul din România pentru că redeschide periodic discuţiile privind legislaţia care defineşte conflictul de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici. Este menționată, de asemenea, rezistenţa parlamentarilor români la aplicarea rapoartelor de integritate chiar şi după ce acestea au fost confirmate de instanţele judecătoreşti.
De la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, experții de la Bruxelles monitorizează justiția autohtonă și elaborează anual un Raport cu progresele, stagnările și regresele care au loc în zona juridică și a statului de drept.
La pagina a șasea a ultimului Raport, dat astăzi publicității, se precizează că pe 18 ianuarie, adică acum o săptămână, guvernul a prezentat spre consultare doua proiecte de ordonanțe de urgență, una privind grațierea si alta de modificare a Codului penal și a Codului de procedura penală.
Documentul eleborat de Comisia Europeană argumentează că aceste proiecte „ar presupune modificări ale dispozițiilor privind
Modificările legislative menite „să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunilor de corupție” sau care pun sub semnul întrebării independența sau eficiența Direcției Naționale Anticorupție „ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate” de România....
infracțiunile de corupție de abuz in serviciu și de conflict de interese, precum și faptul că legea grațierii ar urma să se aplice și persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infracțiuni de corupție”. Raportul atrage însă atenția că modificările legislative menite „să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunilor de corupție” sau care pun sub semnul întrebării independența sau eficiența Direcției Naționale Anticorupție „ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate” de România. Din punctul de vedere al experților de la Bruxelles, cele două ordonanțe de urgență gândite de executivul român aduc atingere DNA.
Raportul privind justiția mai precizează că „atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și politicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție”.
Direcția Națională Anticorupție este lăudată și anul acesta în documentul Comisiei Europene, care consemnează însă și „repetitivitatea unor infracțiuni”, ceea ce „sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace”. La acest capitol sunt menționate domenii precum sănătatea și achizițiile publice, unde consecințele corupției sunt foarte vizibile.
Comisia Europeană enumeră printre recomandări adresate României necesitatea „îmbunătățirii” transparenței și predictibilității procesului legislativ pentru a garanta și în acest fel „ireversibilitatea” reformelor. În plus, Bruxelles-ul cere guvernului și Parlamentului „să țină seama” în procesul legislativ de consultările cu părțile interesate și cu „autoritățile relevante” (DNA, Parchetul General, societatea civilă) atunci când vor să modifice legislația anticorupție, legile privind integritatea, inclusiv conflictele de interese și averea ilicită, precum și legile justiției.
Guvernului condus de Sorin Grindeanu i se recomandă să ia ca exemplu și să se inspire din felul transparent în care a lucrat executivul anterior, condus de Dacian Cioloș.
Ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, impus în cadrul Uniunii Europene doar României și Bulgariei, are legătură cu viteza îndeplinirii recomandărilor făcute de Bruxelles, dar și cu evitarea „evoluțiilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate”, potrivit Raportului dat azi publicității.
