Linkuri accesibilitate

Declin al Moldovei în clasamentul anual al democrației în 2016 (Vlad Țurcanu/Radio Chișinău)


„De ce nu-l înțeleg jurnaliștii pe Igor Dodon?” (sic.md).

Publicația britanică The Economist a difuzat un material despre Indicele anual al democraţiei pentru 2016, care ierarhizează ţările lumii în funcţie de puterea regimului democratic, determinată pe baza a cinci categorii generale: alegeri libere şi corecte, libertăţi civile, funcţionarea guvernului, participare politică şi cultură politică. Radio Chișinău citează publicația străină, menționând că Republica Moldova a căzut cu șase poziţii în ultimul an. Comentatorul și fostul consilier prezidențial al președintelui Nicolae Timofti, Vlad Țurcanu, a explicat pentru Radio Chișinău cauzele acestui declin. În ceea ce privește participarea politică, Vlad Țurcanu menționează că în Republica Moldova nu numai partidele sunt descurajate să participe la procesele politice, dar și societatea civilă, care este stigmatizată de platformele mediatice servile actualei guvernări. Totodată, comentatorul observă faptul că activiștii pentru drepturile omului atestă zilnic derapaje ale instituțiilor, inclusiv ale celor care trebuie să asigure libertățile civile - procutarura și instanțele judecătorești. Referindu-se la procesele electorale, și în special la ultimele alegeri, Vlad Țurcanu comentează că „Ministerul Justiției, Ministerul de Interne și alte instituții relevante au fost defectuoase în cadrul ultimului proces electoral”.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:04 0:00
Link direct

Ion Dron, preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, scrie pe contul său de Facebook că Parlamentul are temei să inițieze procedura de suspendare din funcţie a şefului statului. Motivul invocat constă în încălcarea Articolului 6 din Constituţia Republicii Moldova de către Igor Dodon. „Intenția, public anunțată, a lui Dodon de a nu executa Hotărârile Curții Constituționale, Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii și Hotărârile de Guvern atunci când nu-i convin lui, în traducere juridică înseamnă încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 6 din Constituție privind separarea şi colaborarea puterilor”. Ion Dron mai scrie că „suspendarea președintelui ar fi dovada maturității republicii parlamentare, organizarea referendumului ar fi un exercițiu de verificare a capacităților puterii executive, iar referendumul propriu zis ar fi un examen de discernământ social pentru fiecare dintre noi”, mai adaugă Ion Dron.

De ce nu-l înțeleg jurnaliștii pe Igor Dodon? Este întrebarea la care au încercat să răspundă autorii portalului sic.md, un portal care îşi propune să identifice minciunile din spaţiul media. Autorii pornesc de la nemulțumirile președintelui care, în cadrul conferinței de presă de marți, a spus că jurnaliștii au interpretat mai multe declarații incorect. Autorii portalului sic.md scriu însă că „dacă declarațiile sale contradictorii sau false și „clarificările” ulterioare mai puteau fi cît de cît justificate în campania electorală, în funcția de șef al statului aceste tactici nu mai sunt potrivite. Nu poți spune ca președinte că „jumătate din teritoriul României este moldovenesc”, iar apoi să insiști că respecți România și românii și nu ai nimic împotriva lor. Nu poți afirma că Moldova va căuta metode de a plăti datoriile regiunii separatiste, ca apoi să dai din umeri cu scuza că e datoria unui „agent economic”. Sau să dai vina furtului miliardului pe Acordul de Asociere, chiar dacă acesta a intrat în vigoare abia la cîțiva ani după consumarea furtului”, se mai arată în articolul publicat pe sic.md, un proiect media al agenției IPN.

Și Petru Grozavu scrie în Ziarul de Gardă că Igor Dodon, într-o lună de președinție, a reușit să se certe cu toată lumea. „Mă gândesc la ce spune și ce face de când este președinte, cât de nesăbuit și violent este în raport cu Istoria și cât de ușor promite și „taie” în toate fără să măsoare. Igor Dodon continuă să se certe cu toată lumea, crezând că, dacă i-a pupat mâna Patriarhului Kiril, i se permite orice”, scrie Petru Grozavu. „Păcat că a mers la Moscova cu un Cantemir-statuetă și nu cu unul citit și învățat.”, mai adaugă autorul.

„Situaţia din Balcani se pare că din nou se tensionează. Mai concret, se tensionează situaţia legată de Kosovo, iar acest lucru, care scapă opiniei publice din Republica Moldova, e în centrul atenţiei comunităţii internaţionale”, scrie Dumitru Spataru pe tribuna.md. Potrivit autorului, „unii experţi internaţionali cred că ar putea urma un scenariu similar celui din Crimeea, adică alipirea Kosovo din nou la Serbia. Ei atrag atenţie şi asupra „experienţei” pe care o are Rusia în acest sens, Moscova susţinând deschis Serbia”.

Jurnaliștii de investigație de la rise.md publică un material intitulat „Culisele afacerilor imobiliare Voronin-Plahotniuc”. Reporterii explică cum sediul de lux al Partidului Comuniștilor, de pe strada Armenească din centrul capitalei, a ajuns pe mâna unor oameni cheie din anturajul președintelui Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Terenul de peste 200 de ari, pe care e construită clădirea, a intrat în posesia PCRM în 2006, când liderul comunist Vladimir Voronin era președinte, după care l-a privatizat. Clădirea cu patru niveluri a fost proiectată cu spații pentru zeci de birouri, un mini-hotel, un restaurant și o parcare subterană, scriu jurnaliștii de la rise.md, potrivit cărora deși imobilul a fost dat în exploatare încă în 2009, PCRM nu s-a mutat niciodată în el. Din 2009, autoritățile au pus sechestru pe clădire, după ce Cancelaria de Stat a contestat în instanță deciziile Consiliului municipal Chişinău prin care terenul a fost atribuit PCRM-ului. Luna trecută sechestrul a fost ridicat, ceea ce a oferit posibilitatea comuniștilor să poată vinde imobilul. Acum, acesta aparține unei firme offshore, reprezentată, potrivit rise.md, de Serghei Noscov, al cărui nume a figurat în actele mai multor companii afiliate lui Plahotniuc.

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

XS
SM
MD
LG