Consiliul Superior al Magistraturii se află în așteptarea explicațiilor președintelui Igor Dodon, care a refuzat avansarea în funcție a mai multor judecători, pentru a decide dacă îi propune a doua oară, când șeful statului nu se mai poate opune. Declarația a fost făcută Europei Libere de Victor Micu, președintele CSM, la o zi după ce șeful statului a acceptat numai 12 din cei 22 de candidați propuși pentru funcții de președinți și vicepreședinți de instanțe. Liliana Barbăroșie s-a interesat dacă respingerea sugerează un posibil conflict între noul președinte și puterea a treia.
În viziunea preşedintelui, cei zece magistraţi pe care nu i-a agreat nu ar corespunde criteriilor de integritate sau ar avea probleme de compatibilitate cu funcţia publică. Prin urmare, el a cerut Consiliului Suprem al Magistraturii să revină la decizia de a-i avansa şi să examineze candidaturile prin prisma nevoilor reformei justiţiei, ce urmăreşte, le aminteşte şeful statului membrilor CSM, să reîntoarcă sistemului „încrederea cetăţenilor”.
De cealaltă parte, Victor Micu, preşedintele CSM, spune că are sigiranţa că organul de autoadministrare judecătorească a făcut cea mai bună alegere:
„Odată ce este hotărârea CSM şi i-am înaintat… În primul rând, noi ne-am uitat după calităţile lor administrative, pentru că ei sunt propuşi pentru funcţii de preşedinţi şi vice-preşedinţi ai instanţelor nou create, iar aceste persoane vor avea foarte mult de lucru în noile funcţii.”
Şefului statului are posibilităţi limitate de a bloca o propunere a CSM pentru funcţiile din sistemul judecătoresc. La fel cum el este în drept să respingă un candidat propus de CSM, şi CSM, la rându-i, este în drept să facă repetat propunerea, dacă va fi de acord cu magistratul vizat că motivele respingerii sale sunt neîntemeiate:
„Şi atunci preşedintele nu mai are alternativă, trebuie să-i numească,” spune Victor Micu.
Cel mai sonor nume din rândul respinşilor este al lui Oleg Melniciuc, finul de cununie al preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, care pretinde la funcţia de adjunct în judecătoria Chişinău, după ce a condus tot în capitală o instanţă sectorială. În timpul mandatului, el a fost vizat în mai multe anchete jurnalistice, cea mai recentă fiind cea a Centrului de Investigaţii Jurnalistice care a scos la iveală că mama şi alte rude ale magistratului ar fi intrat în lista de beneficiari ai unui bloc de locuit destinat angajaţilor din sistemul judecătoresc, prin urmare beneficiind de condiţii facilitare.
Cel puţin trei nume controversate apar însă şi în lista de magistraţi care a obţinut agrementul şefului statului, unii respinşi anterior de predecesorul lui Igor Dodon, ex-preşedintele Nicolae Timofti.
Motiv pentru care Ion Guzun, director de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, numeşte „formală” şi „politică” respingerea respectivă:
„Preşedintele trebuia să indice în mod detaliat care sunt temeiurile lui. Până acum, refuzurile erau explicate mai mult sau mai puţin explicit de către preşedinte. Cu acest text cu fraze generale, cred că CSM va vota repetat pentru toate candidaturile”, anticipează Ion Guzun.
Respectiva propunere a CSM se referă la funcţiile de conducători în 15 instanţe rămase din cele 44 după optimizarea reţelei de judecătorii.
