Europarlamentara română Monica Macovei a declarat pentru Europa Liberă că UE nu renunţă uşor la a extinde democraţia în ţările din jur. „UE nu vrea să piardă Republica Moldova, Ucraina sau Ţările Balcanice, chiar dacă la putere, din când în când, vin politicieni care îşi îndreaptă ţările către Federaţia Rusă, regimuri autoritare sau care încalcă democraţia”, spune Monica Macovei. Masuri ca amnistia, sau intimidarea presei care critica puterea nu vor avea niciodata sustinere la Bruxelles, a mai spus Monica Macovei, în interviul pentru Europa Liberă.
Europa Liberă: A efectuat domnul Dodon această vizită la Moscova. Acum îşi anunţă intenţia să meargă la Bruxelles, după ce a spus la Moscova, şi-a declarat scopurile finale: o majoritate anti-europeană în Parlament, anularea Acordului de Asociere, colaborare cu Uniunea Euroasiatică a Rusiei. Cum vedeţi, mai întâi, în această vizită care se aşteaptă la Bruxelles, cât de frecventabil este un astfel de preşedinte? Este primit la Bruxelles, dar cu câtă tragere de inimă, ca să vă întreb mai metaforic?
Monica Macovei: „La Comisia Europeană şi la Parlamentul European, şi la Consiliul European, depinde unde are întâlniri, noi nu discutăm în termeni de câtă tragere de inimă avem să întâlnim pe cineva, ci dacă trebuie sau nu, dacă merită sau nu să facem o astfel de întâlnire. Şi sunt convinsă că se va discuta cu el tocmai pentru a i se pune în vedere care sunt cerinţele parcursului european al Republicii Moldova. Noi vrem ca Republica Moldova, noi, adică Uniunea Europeană, să continue parcursul european. Ştim că viaţa politică a fiecărei ţări, şi istoria, au şi momente de poticneală, dar aceasta nu înseamnă că ne oprim din drum, pentru că preşedintele Dodon acum a făcut aceste declaraţii. Dimpotrivă, noi vrem ca populaţia Republicii Moldova să continue pe drumul pro-european, pentru că e singurul drum care aduce democraţie, justiţie independentă, economie de piaţă, libertate economică, joburi, bunăstare, educaţie ş.a.m.d. Nu există justiţie independentă în Federaţia Rusă, de exemplu. Şi toată lumea vrea dreptate. Deci, i se vor spune lucruri, probabil, neplăcute, dar i se vor spune nişte condiţionalităţi. Ştiţi cum e, politicienii sunt vremelnici, vin şi pleacă, popoarele rămân.”
Europa Liberă: Domnul Dodon vine cu un proiect al unui memorandum de colaborare cu Uniunea Euroasiatică. Ce discuţii pot să existe pe acest memorandum? Ce vrea Dodon, de fapt, să obţină? Cum vedeţi dumneavoastră?
Monica Macovei: „Nu ştiu, vine cu acest memorandum la Bruxelles. Probabil, bănuiesc acum, speculez, că vrea să spună că merg amândouă şi Acordul de Asociere, deşi a zis că vrea să-l denunţe, să-l revoce. Dacă el ia această decizie, e decizia dânsului, dar cred că memorandumul acesta trebuie semnat şi de guvern, nu numai de preşedinte. Trebuie să vrea şi populaţia, trebuie să vrea şi guvernul, şi tot Parlamentul. Adică, nu e aşa de simplu. În plus, denunţarea unui Acord de Asociere nu se face cât ai clipi din ochi, aşa cum nu s-a făcut nici atunci când s-a încheiat. A durat ani de zile până când s-a încheiat acordul. Sigur, va veni cu o agendă. Vom vedea cum se vor purta discuţiile. Dar eu vreau să vă spun că noi nu vrem să pierdem Republica Moldova, la fel nici Ucraina, la fel nici ţările din Balcanii de Vest, chiar dacă la putere, din când în când, vin astfel de politicieni, care îndreaptă ţările către Federaţia Rusă sau către regimuri totalitare sau care încalcă democraţia.”
Europa Liberă: De partea cealaltă, doamnă Macovei, vectorul european, ca să zic aşa, de dezvoltare este apărat la Chişinău în faţa lui Igor Dodon de o putere întruchipată oarecum de Vlad Plahotniuc. Profilul acestui politician este departe de profilul unui pro-european – oligarh, control politic, control asupra mediei, asupra justiţiei. Ce poate face Uniunea Europeană cu un astfel de reprezentant la Chişinău?
Monica Macovei: „La fel, să discute, să discute, să discute, să pună condiţii. Fonduri europene – pui condiţii. La fel, am cerut şi pentru România, care a promis o sumă de bani Republicii Moldova, trebuie condiţionată. Aduc aminte recenta lege de amnistie fiscală. În realitate este o amnistie fiscală. Acum înţeleg că vor să schimbe Codul Electoral, pentru că altfel cred că cei din partidul condus de oligarhul Plahotniuc în realitate nu ar mai intra în Parlament, dacă vor fi alegeri anticipate în toamnă, aşa cum se discută. Deci, la Bruxelles se discută cu toată lumea. Sigur că poţi să ajungi într-un moment în care să zici: „Ok, până nu vă schimbaţi punctul de vedere şi prin acţiuni, nu numai prin vorbe, atunci nu avem ce discuta”. Dar noi nu renunţăm uşor la a extinde democraţia în zonele din jurul Uniunii Europene. Moldova nu mai este astăzi cu coroniţă, aşa cum a fost ani de zile. Dar poate revin acele timpuri. Repet, totul e pentru populaţie. Politicienii sunt vremelnici. Acum e foarte grav ce se întâmplă, ce face Plahotniuc. Orice instituţie media, orice jurnalist, orice ziar, televiziune care îl critică pe oligarhul Plahotniuc, într-un fel sau altul, este în pericol. Cu „Jurnal TV” s-a întâmplat ce s-a întâmplat, practic nu mai există. Înţeleg că sunt şi alţi jurnalişti în pericol. Acesta nu este deloc un comportament democratic şi sunt convinsă că vom avea o reacţie din partea Comisiei Europene pe libertatea presei, care este clar şi puternic încălcată în Republica Moldova în acest moment. Chiar mă voi adresa Comisiei Europene în acest sens, dând exemple şi arătând ce se întâmplă acolo. Presupun că este informată de reprezentanţa Uniunii Europene la Chişinău, dar cu cât mai multe voci, cu atât mai bine.”
Europa Liberă: Unii comentatori se întreabă acum la Chişinău cum poate fi oprit domnul Igor Dodon? E relevantă, în opinia dumneavoastră, şi întrebarea cum ar putea fi oprit şi Plahotniuc să nu stranguleze democraţia, ci, dimpotrivă, să fie somat să o întărească? Câteva exemple, dumneavoastră aţi vorbit de piaţa audiovizuală, de amnistie, mai sunt şi alte exemple, un procuror ales după o reformă a Procuraturii, dar care nu lasă nicio speranţă de schimbare. Autoritatea care să lupte cu averile ilegale ale demnitarilor pare a fi şi ea strangulată din faşă. Cum pot fi oprite, sancţionate astfel de derapaje?
Monica Macovei: „Pot fi sancţionate prin declaraţii foarte ferme şi prin relaţiile atât cu Uniunea Europeană, pe care le are primul ministru, guvernul, preşedintele, cât şi relaţiile bilaterale. Am citit tocmai declaraţii că între Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii este o veche prietenie şi că SUA susţin în continuare Moldova. Vă garantez că în aceste condiţii cu libertatea presei, care îl critică pe Plahotniuc, nu va exista susţinere nici cu legea amnistiei fiscale, şi nici cu lipsa de rezultate în ceea ce priveşte anchetarea politicienilor. Pentru că aici e testul justiţiei şi al politicienilor, de dosare cu politicieni, pentru că aici sună telefonul, la dosare în care cineva fură de pe câmp sau dintr-o curte nişte găini. Deci, toate acestea se vor spune şi se vor spune pe hârtie. Dacă nu se întâmplă, atunci, în primul rând, vor fi sancţiuni financiare, pentru că acestea dor cel mai tare. Problema este că de la sancţiunile financiare are de suferit şi populaţia şi nu merită aceasta. Dar atunci, poate, populaţia e determinată să se schimbe ea însăşi. Oricum, puterile preşedintelui în Republica Moldova, în cazul acesta ale preşedintelui Dodon, sunt limitate. Nu văd de ce să schimbi Constituţia doar pentru că un preşedinte vrea mai multe puteri. Ele sunt limitate de mai mult timp şi la alţi preşedinţi au fost la fel. Nu schimbi o Constituţie sau nu faci un referendum, sau nu schimbi o lege cu destinaţie numai pentru tine, ca să-ţi iei mai multă putere. Nu, aceasta nu e democraţie. Şi se va spune clar aceasta, oriunde se duce. Moldova riscă o izolare diplomatică sau riscă ca la orice întâlnire să înceapă orice discuţie cu aceste reproşuri, cu aceste atenţionări: „Aveţi grijă, că faceţi greşit aceasta, aceasta, aceasta”. Nu le va cădea bine politicienilor. Şi, până la urmă, vor trebui să cedeze, după părerea mea.”
Europa Liberă: Auzim tot mai des că, împotmolită în propriile probleme interne, Uniunea Europeană nu mai are timp acum să se ocupe de ţări precum e Republica Moldova. Împărtăşiţi acest gen de opinii?
Monica Macovei: „Nu. Sigur că avem probleme interne, avem migraţie, lupta împotriva terorismului ş.a., dar aceasta nu înseamnă că nu continuăm politica externă. Foarte activi suntem pe reformele din Ucraina, la fel pe Moldova. Sigur că a însemnat o dezamăgire rezultatul alegerilor din Moldova şi parlamentare, şi prezidenţiale pentru noi, pentru că nici guvernul şi nici preşedintele nu sunt reformişti. Ok, guvernul declară că vrea să facă reforme, deocamdată nu am văzut. Dar îi îndemn să facă reforme, dacă tot spun că le fac, să le facă şi să fie vizibile. Pentru că acum e perioada cea mai grea, prima fază sub guvernele Filat, Leancă a fost faza de adoptare de legi şi urmează faza de implementare, care este cea mai grea şi cea pe care o aşteaptă populaţia, că aceasta dă rezultate. La faza a doua de implementare a reformelor, din nefericire, a venit un guvern şi un preşedinte care în realitate, văd, nu implementează reformele, chiar dacă guvernul afirmă că le implementează. V-aţi referit la justiţie. Până când nu vom vedea politicieni de la putere şi din opoziţie, de oriunde, din orice partid, dar nu numai din opoziţie, aceasta e foarte important, fiindcă acolo unde e putere sunt bani şi, evident, riscurile de a încălca legea penală şi de a pune mâna pe bani sunt mult mai mari. Până când nu apar astfel de cazuri, nu e credibilă nicio reformă a Procuraturii sau justiţiei. Repet, faptul că avem probleme interne nu înseamnă că neglijăm politica externă şi nu neglijăm Republica Moldova. Da, suntem îngrijoraţi de ce se întâmplă acolo şi vom tot pune condiţii, şi vom cere să facă lucruri, repet, în beneficiul cetăţenilor. Şi aş vrea să le transmit şi un mesaj, că lor li se datorează toate aceste reforme care s-au făcut până acum cu greu. Avem aproape trei ani de la semnarea Acordului de Asociere, pentru ei este făcut şi lor li se datorează toţi aceşti paşi. Ştiu că e greu, că nu văd încă rezultate, dar rezultatele fiind mai încete. Aşa a fost în toate statele postcomuniste, nu vin imediat rezultatele. În justiţie ar putea veni, cum au venit în România. Am făcut DNA şi în câteva luni toată lumea a văzut cazuri şi dosare, au venit rezultatele. Aceasta s-ar putea întâmpla şi în Republica Moldova, dar nu se vrea, adică, nu există acel politician care chiar să vrea anchete şi justiţie independentă. De ce nu vor? Pentru că vor primele victime, e logic. De aceasta şi acum în România încearcă şi atacă DNA toţi politicienii, în principal, Partidul Socialist. Aceasta este. Independenţa justiţiei trebuie apărată şi e o luptă permanentă, fiindcă politicienii nu vor să fie anchetaţi şi condamnaţi. Nimeni nu vrea, doar că politicienii pot schimba legile, pot desfiinţa instituţii. Aici trebuie să fim vigilenţi şi mobilizaţi în permanenţă. Dar în Republica Moldova problema este să înceapă. În România a început şi acum vor să oprească. În Republica Moldova încă nu a început.”
