„A început războiul contra jurnaliștilor de investigație” este titlul unui articol de opinie semnat de Pavel Păduraru publicat pe site-ul ziarului Timpul (timpul.md). Autorul evidențiază că intimidările contra jurnaliștilor iau amploare în Republica Moldova, iar ultimele cazuri creează impresia că autoritățile experimentează diferite metode prin care ar putea exercita presiuni contra jurnaliștilor incomozi, în mod special al reporterilor de investigații. Pavel Păduraru se referă la cazul jurnalistei de investigație Mariana Rață, amenințată recent cu dosar penal (Procuratura a refuzat în final să de curs cererii) de către Vladimir Botnari, fost comisar de poliție al Chișinăului, pentru că ar fi publicat, într-un articol de investigație, date cu carter personal.
Iulian Chifu observă într-un editorial publicat pe portalul deschide.md că „dreapta europeană de opoziție s-a topit și a dispărut între Crăciunul occidental și cel pe stil vechi”. Columnistul scrie că Maia Sandu, „liderul neînscăunat al dreptei”, se manifestă extrem de rezervat, deși a avut în spate forța celor 47,89% din sufragii. Autorul critică pasivitatea Maiei Sandu în contextul șansei ratate de a crea o platformă care să reunească toate partidele care au susținut-o și să-i adune împreună pe toți cetățenii care au votat-o. „Andrei Năstase (PPPDA) pare să fi dispărut odată cu Jurnal TV, mutându-și activitate de Facebook, dacă nu în Germania, iar Maia Sandu cu greu poate fi găsită pe telefon pentru a da niște banale reacții la solicitările presei”, notează Chifu. Analistul politic constată „crudul adevăr” al polarizării vieții politice la Chișinău: între PSRM-ul „pro-rusului Dodon” și „unicul pro-european vizibil în spectrul politic”, PDM-ul lui Plahotniuc. „Pe această confruntare vizibilă, nu mai există dreapta pro-europeană de opoziție, a sucombat de tot bătăliei cu vinul și sarmalele moldovenești de sărbători”, concluzionează sarcastic Chifu.
Deutsche Welle (dw.de) publică un interviu cu viceministrul de Externe al Republicii Moldova, Daniela Morari, care vorbește despre realizările și restanțele în implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - UE în primii doi ani de la adoptare. Daniela Morari vorbește despre realizarea Planului de acțiuni pentru implementarea Acordului, menționând că, din 1782 de acțiuni planificate 478 nu au fost realizate (indicele de implementare – 74%), iar rata de armonizare a legislației naționale la cea europeană este de 34%. Viceministra spune că cele mai multe directive care urmează să fie realizate sunt prevăzute pentru anii 2017 și 2018. Morari a mai spus că prioritar e ca să fie recuperate restanțele Planului Naţional de acțiuni pentru 2014-2016, multe dintre care sunt în curs de implementare sau pe ultima sută de metri. Ministrul adjunct de Externe a mai spus că „dialogul Republicii Moldova cu UE a fost și este în continuare unul bun și constant.”
Politologul Dionis Cenuşa semnează un comentariu pe site-ul agenției IPN (ipn.md) pe subiectul separării în două a dialogului oficial dintre UE și Republica Moldova, care a devenit inevitabilă în contextul retoricii eurosceptice a președintelui Dodon și acțiunilor acestuia. Cenușa este de părere că, până la alegerile parlamentare din 2018, Bruxelles-ul va fi forțat să poarte două dialoguri paralele cu Chișinăul, de unde va recepționa concomitent atât semnale anti-UE și eurosceptice, cât și proeuropene. „[…] Clivajul geopolitic din politica moldovenească, resuscitat după alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, situează UE și decidenții europeni în centrul unei lupte politice interne, unde opoziția pro-rusă cere rebutarea vectorului european și substituirea acestuia cu cel euroasiatic”, scrie politologul. El opinează că acest conflict ar fi în beneficiul PDM și ar putea fi folosit pentru restabilirea imaginii de partid pro-european în contextul următoarelor alegeri parlamentare.
Nezavisimaia Gazeta (ng.ru) de la Moscova titrează: „MAEIE al Republicii Moldova compromite înțelegerile Rusiei cu Transnistria.” Ziarul se referă la protestul MAEIE de la Chișinău în legătură cu deschiderea reprezentanței Tiraspolului în capitala rusă şi pretinde că măsura ar fi un rezultat al discuțiilor între președintele Republicii Moldova și conducerea Transnistriei, care au primit aprobarea Moscovei, dar care au provocat opoziție din partea Guvernului. Protestul autorităților de la Chișinău – scrie Svetlana Gamova, autoarea articolului din NG – poate fi perceput ca reacție a Chișinăului la promisiunile lui Igor Dodon privind federalizarea Republicii Moldova. Gamova menționează că un răspuns la adresa lui Dodon al guvernării de la Chișinău poate fi calificat și recentul incident de pe aeroportul de la Chișinău, când pretinsul ministru al industriei, Nicolae Gliga, a fost reținut pentru verificări suplimentare, fapt ce a generat un protest din partea autorităților de la Tiraspol.
Fostul consilier prezidențial, comentatorul politic Vlad Țurcanu a declarat într-o emisiune de analiză de la Radio Chișinău (radiochisinau.md) că perspectivele reglementării diferendului transnistrean devin tot mai vagi în ultima perioadă pentru că cedările principiale pe care le cere Rusia de mai mulți ani Republicii Moldova capătă contur, odată cu alegerea lui Igor Dodon în funcția de președinte. Promisiunile făcute de Igor Dodon din postura de șef de stat – opinează Țurcanu – aproape imposibil de demontat, vor fi folosite de Rusia împotriva Chișinăului în cadrul negocierilor ulterioare privind rezolvarea conflictului de pe Nistru.
Portalul Report.md (report.md) scrie că în RM nu poate fi vorba de democrație în condițiile în care instituţiile de drept sunt controlate, s-a institut monopol asupra presei, există frică în fața regimului şi neîncredere în viitor – concluzii ale studiului „Frontierele democraţiei: integrarea valorilor democratice în Republica Moldova şi Ucraina”, prezentat la Chişinău de Universitatea Central Europeană din Budapesta. Analistul politic Oazu Nantoi, citat de Report.md, a apreciat că „situaţia internă în Republicii Moldova este condamnată la degradare, nu doar din cauza faptului că Donald Trump, noul preşedinte al SUA, va pleca din funcţia de preşedinte fără să cunoască de existenţa Republicii Moldova, dar în primul rând pentru că UE nu este obligată să injecteze banii contribuabililor europeni într-un stat în care lipsesc cetăţenii cu demnitate.”
Nicolae Negru scrie într-un editorial („Un veac de „stabilitate”) publicat pe site-ul Ziarului Național (ziarulnational.md) că „Plahotniuc (liderul PDM și coordonatorul coaliției de guvernare) pare foarte mândru de realizările Guvernului Pavel Filip la un an de la instalarea acestuia în funcție.” Negru notează că, dacă se face abstracție de faptul că PD a răsturnat în mod „perfid și iresponsabil” două guverne pe parcursul anului 2015 pentru a obține postul de premier, Guvernul Filip a reușit să evite căderea în abis a Republicii Moldova. Expertul susține că acest lucru nu ar fi fost posibil de evitat fără ajutorul României, care a acordat Republicii Moldova prima tranșă dintr-un împrumut de 150 de mil. de euro în cel mai critic moment, până la semnarea acordului cu FMI. Nicolae Negru menționează că deși a reușit să preîntâmpine falimentul, guvernarea „coordonată” de Plahotniuc a eșuat în recâștigarea încrederii cetățenilor, în reabilitarea instituțiilor statului, iar aceasta e ca o bombă pusă la fundamentul „stabilității” și care detona în orice moment.
