Executivul de la Chișinău a aprobat recent Codul deontologic al lucrătorului medical și al farmacistului. Documentul indică modul de conduită al medicilor în raport cu pacienții, cu colegii de breaslă și cuprinde totodată reglementări privind integritatea angajaților din sistemul medical. Ministerul sănătății spune că acesta va rezolva problemele de etică și morală din sistem, opinie care nu este însă împărtășită de mai mulți angajați din sănătate.
Bunele intenții ale autorilor codului deontologic nu garantează respectarea cu strictețe a normelor anunțate, care derivă de fapt din jurământul pe care îl dau doctorii la intrarea în profesie. Acestea au fost comentariile pe care le-am auzit de la medici, dar și de la potențiali pacienți, care și-ar dori, cu toții, ca cea mai recentă inițiativă a ministerului sănătății să fie pusă în practică. Potrivit ministrei sănătății, Ruxanda Glavan, Codul deontologic introduce „un ansamblu de reguli care reprezintă idealurile și normele de conduită obligatorii” în baza cărora trebuie să-și exercite meseria angajații din sănătate. Documentul scoate în prim plan mai multe principii care trebuie să ghideze activitatea lucrătorilor medicali, cum ar fi bunăoară independența profesională, onestitatea, integritatea și respectul.
Angajați din sănătate remarcă însă că aceste prevederi nu sunt o noutate pentru comunitatea medicală, or, acum 10 ani, Ministerul Sănătății a aprobat deja un Cod de etică în cadrul unui program de prevenire și combatere a corupției în sănătate. Diferența dintre documentul din 2007 și cel prezentat acum, spune Rodica Gramma, conferențiar universitar al Școlii de Management în Sănătate Publică este că a fost introdus un capitol cu sancțiuni. Ea susține că un asemenea document scoate în față valorile care stau la bază meseriei, dar nu rezolvă problemele de natură etică din sistem:
„În cazul acesta, chiar nu văd cum codul v-a rezolva problemele etice din sistem fiindcă codul acesta nu are nimic nou decât ceea ce a fost elaborat și pus în 2007. Problemele au existat, nu văd cum o să fie ele rezolvate prin faptul că el este trecut prin hotărâre de guvern. Dacă se consideră că acum acest cod v-a rezolva problemele și până acum medicii au luat mită fiindcă nu aveau cod și acum au cod și n-o să mai ia mită, eu cred că asta este prea tare spus.”
Nicolae Pocinoc, medic în cadrul Centrului de sănătate din Strășeni susține că aproape zilnic apar situații în care viziunea pacientului este diferită de cea a medicului și invers. În asemenea condiții, spune el, apar neînțelegeri și învinuiri reciproce pentru că deși majoritatea medicilor împărtășesc anumite valori, nu știu cum să le aplice în situații conflictuale. De asta, medicul se arată sceptic față de utilitatea acestui Cod, or crede el, lucrătorii au nevoie de alte condiții pentru a-și face meseria cu bună credință:
„Ca să ceri de la un lucrător medical, în primul rând el trebuie să aibă totul, începând de la leafă, la condiții la locul lui de muncă. Noi suntem datori, deja singuri trebuie să ne dăm seama că alegând profesia aceasta trebuie să ne respectăm pe noi și pe acei care vin la noi sau ne ducem noi la ei pentru a-i trata. Parcă ne spun, ai încălcat- afară, sau plătește sau ai o sancțiune.”
În funcție de gradul de încălcare a normelor, care este la discreția Consiliilor de etică din instituțiile medicale, se poate aplica avertismentul, mustrarea și concedierea angajatului, măsuri care nu exclud răspunderea penală a acestuia.
Liviu Gorceag, medic de urgență la Soroca spune că atunci când personalul medical se confruntă cu lipsuri, vorbind de echipamente medicale și echipaje de intervenție, normele etice trec pe planul secund. El admite că există probleme în sistem, inclusiv legate de integritatea medicilor, dar cred că trebuie rezolvate în alt mod:
„Nu mai ajută deontologia, să te oblige cineva ca să te comporți într-un fel. Ele merg împreună cu toate reformele din societate. Dar asta-i, trebuie să se ocupe cu ceva ministerul, să arate că lucrează, nu trebuie investiții, nu trebuie bani, însă nu văd ce schimbare o să fie în societate. După părerea mea, oamenii se întâlnesc cel mai des cu medicina și cred că este o ramură coruptă, dar poate că alte ramuri sunt și mai corupte, procentajul e și mai mare.”
Medicii cu care am stat de vorbă susțin că una din probleme breslei este lipsa de credibilitate, cauzata de erori si atitudinea trufașă a unor doctori. Numai ca prestigiul acestei meserii nu poate fi recuperat doar prin norme deontologice, în lipsa dotărilor și resurselor financiare.
