Noua componență a administrației de la Tiraspol, care a preluat conducerea după victoria în alegerile din decembrie a lui Vadim Krasnoselski, a fost confruntată din mers cu situația economică dificilă a regiunii transnistrene și se pare că întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor curente, inclusiv a plăților la pensii și salarii.
Pentru a face economii, noul executiv a înghețat angajarea de noi funcționari în primul trimestru al acestui an. Angajări se vor mai face doar în situații excepționale, pentru poziții strict necesare activităților instituțiilor. A fost redus cu 15%, de la 87 la 74 de angajați, și aparatul executivului.
În cadrul unei ședințe de planificare a cheltuielilor bugetare, responsabila de finanțele regiunii, Irina Molokanova, a declarat că nici în luna februarie încasările la buget nu vor fi mai mari decât în ianuarie. La cheltuieli de aproape 160 milioane ruble transnistrene, necesare doar pentru plățile sociale, încasările în buget sunt de doar 65 milioane ruble, adică de două ori și jumătate mai puțin. Pe lângă cheltuielile curente, administrația mai are restanțe mari pentru medicamente și alimente.
Statisticile din regiune arată că inflația pentru anul trecut a fost de 4,44%, după ce cu un an mai devreme a fost înregistrată o deflație de aproape 2%. Potrivit agenției Norostiprm, este cea mai mare inflație înregistrată în regiunea transnistreană în ultimii patru ani, iar creșterea prețurilor a fost influențată în mare parte de criza din sectorul valutar. În același timp, politica tarifară a administrației în domeniul monopolurilor naturale a oprit o creștere și mai mare a prețurilor.
Comerțul extern al regiunii transnistrene a scăzut anul trecut cu 20%, iar încasările bugetare cu 15%.
Statisticile publicate în presa din regiune mai spun că în 2016 transferurile persoanelor fizice din străinătate au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, ajungând la doar 45,5 milioane dolari, în timp ce cu un an mai devreme această sumă s-a ridicat la peste 80 milioane dolari.
Printre cauzele acestei scăderi este menționată deprecierea rublei rusești și faptul că băncile din regiune eliberau transferurile nu în valută, ci în ruble transnistrene, neconvertibile, ceea ce a făcut ca oamenii să efectueze transferurile prin intermediul sistemelor bancare din Republica Moldova sau Ucraina.
Datele arată că aproximativ 150-170 de mii de locuitori ai regiunii lucrează peste hotare. Pe primul loc după suma transferurilor se situează Federaţia Rusă (aproape 4 milioane dolari), urmată de Georgia (232 mii dolari), Israel (207,5 mii dolari), SUA (196,3 mii dolari), Turcia (130,3 mii dolari), Italia (123,6 mii dolari) și Germania (84,6 mii dolari).
În 2013 transferurile din străinătate erau de peste 210 milioane dolari, peste 20% din produsul regional brut, și deveniseră „principalul motor al consumului”. Statisticile transnistrene mai spun că între anii 2002 și 2012 în regiune au intrat transferuri în valoare de 1 miliard 230 milioane dolari, ceea ce depășește de trei ori investițiile directe ale investitorilor străini.
În această situație economică dificilă, Tiraspolul mizează pe susținerea Moscovei, o susținere suplimentară pe lângă ajutorul umanitar de 10 dolari la pensii și scutirea informală de plata pentru gaze.
După recenta vizită la Moscova, Vadim Krasnoselski a declarat că economia regiunii are nevoie de un credit de 130 milioane dolari pentru investiții în infrastructură și modernizare și că mizează pe expertiza și interesul investitorilor ruși.
Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a dat indicații ca întreprinderile să elaboreze business planuri pentru a atrage investitori ruși, iar în baza acestor planuri departamentul pentru dezvoltare economică să facă un calcul privind volumele de investiții necesare sectorului real al economiei transnistrene.
Statisticile din regiune arată că principalul partener comercial care absoarbe produsele transnistrene este malul drept al Republicii Moldova, unde merg peste 46% din mărfurile care pleacă regiune. În Ucraina ajung 11% din exporturile transnistrene, cam tot atât și în România. Rusiei îi revin doar 8% din exporturi, în timp ce în Italia regiunea transnistreană exportă 7% din producție.
În total, aproximativ 85% din mărfurile exportate de regiunea transnistreană ajung în UE și pe malul drept al Republicii Moldova.
