Încă o noutate își face locul între schimbările care țin cu capul în jos bunul simț. Oficial și moral, locul doi a trecut în fața locului întîi. Eșecul e mai prețios decît victoria sau așa se poate înțelege după moda în materie de declarații post-concurs sau confruntare.
Nu mai există decernare de premii la care cel ce a luat locul doi să nu declare din răsputeri că se bucură de victoria altcuiva și, deci, de propriul eșec. Actori, sportivi și orice alt fel de concurenți intră într-o finală, pierd și declară că se bucură enorm de victoria celuilalt.
Recent, am văzut un politicien vorbind după ce a pierdut alegerile pentru o funcție oarecare. Omul a luat imediat cuvîntul pentru a declara că e fericit de victoria adversarului. Ba chiar a precizat că asta e extraordinar de bine și pentru el și pentru instituție și pentru climatul general.
Rămîne să declar, chiar acum, că m-aș bucura enorm ca lucrurile pe care tocmai le-am spus să nu vă placă deloc.
