Premierul Pavel Filipse află în vizită la Kiev, unde a purtat convorbiri cu omologul său Volodimir Groismann și președintele ucrainean Petro Poroșenko. Vizita șefului de guvern este primul contact la asemenea nivel cu Ucraina vecină după instalarea la Chișinău a președintelui pro-rus Igor Dodon, care a supărat în campania sa electorală Kievul cu afirmația că Crimeea este „de facto” a Rusiei. Deputatul Eugen Carpov, fost vicepremier pentru reintegrare vorbește despre importanta acestei vizite.
Europa Liberă: Această vizită pe care o întreprinde premierul moldovean Pavel Filip la Kiev aduce ceva nou în avansarea relaţiei dintre cele două state vecine?
Eugen Carpov: „Pentru orice premier din Republica Moldova este foarte important să stabilească relaţii bune şi prieteneşti cu conducerea din statul vecin, Ucraina.
Ucraina este un stat vecin cu Republica Moldova şi avem o frontieră comună de peste 1.200 de kilometri, dintre care aproximativ 460 sunt segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Avem şi o comunitate ucraineană în Republica Moldova şi, respectiv, minoritatea vorbitoare de limbă română în Ucraina. Avem legături comerciale, economice foarte intense. În mod normal, relaţia cu Ucraina trebuie tratată drept una strategică.”
Europa Liberă: Premierul ucrainean şi cu cel moldovean au convenit, au căzut de acord asupra introducerii până la finele acestui an a unor controale comune la mai multe puncte de trecere a hotarului, la cel puţin unul care se află pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Cum se va întâmpla acest lucru?
Eugen Carpov: „Este un subiect care s-a discutat şi anterior mai mult timp, dar care doar acum îşi găseşte o realizare practică. Este important ca acest control comun să se desfăşoare la punctele unde frontiera este direct controlată de autorităţile moldoveneşti şi ucrainene şi aici nu ar fi probleme. Pentru că avem exemplul statelor din Uniunea Europeană care au efectuat acest control mixt şi cred că se urmează o schemă care nu creează dificultăţi.”
Europa Liberă: Dar ne referim la acest punct Cuciurgan-Pervomaisc.
Eugen Carpov: „Specific este să avem controlul de frontieră şi vamal la punctele de trecere care sunt pe segmentul transnistrean al frontierei noastre. Da, pentru prima etapă grănicerii noştri trebuie să se afle pe partea ucraineană, pentru că altfel nu este posibil, şi să efectueze împreună cu partenerii europeni controlul traficului de pasageri, mărfuri, autoturisme care traversează această frontieră. Aceasta este prima etapă, după care şi controlul vamal trebuie să efectueze acelaşi lucru. Şi atunci, indiferent de voinţa autorităţilor separatiste din regiunea transnistreană, Republica Moldova va avea control asupra întregii frontiere pe care trebuie să o gestioneze.”
Europa Liberă: Ce reacţii pot avea autorităţile de la Tiraspol referitoare la această înţelegere?
Eugen Carpov: „Eu sunt convins că autorităţile sau structurile nerecunoscute de la Tiraspol vor protesta, vor veni cu afirmaţii sau cu declaraţii. Cred că vor fi sprijiniţi şi de autorităţile din Federaţia Rusă, pentru că joacă în tandem în permanenţă. Dar acestea sunt regulile jocului. Noi trebuie să vedem care sunt priorităţile pentru Republica Moldova. Şi atâta timp cât găsim înţelegere cu partenerii din Ucraina, noi trebuie să realizăm aceşti paşi. Pentru că este vital necesar ca Republica Moldova să îşi controleze toate frontierele. Atunci noi vom putea spune că suntem responsabili de ce intră şi ce iese din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar prin acest punct de trecere Cuciurgan-Pervomaisk lumea circula?
Eugen Carpov: „A circulat foarte intens. Personal am călătorit prin acest punct de trecere şi este principalul punct de trecere pentru locuitorii din regiunea transnistreană spre direcţia Odesa.”
Europa Liberă: În dosarul transnistrean pot să apară elemente noi referitoare la urgentarea soluţionării problemei transnistrene, dacă cele două părţi, Chişinăul şi Kievul, cad de acord?
Eugen Carpov: „Elemente cu caracter revoluţionar nu cred că vor apare, pentru că discuţiile pentru reglementarea conflictului transnistrean se poartă în formatul „5+2”. Este adevărat că şi Chişinăul, şi Kievul sunt parte a acestui format, dar există şi alţi participanţi. E foarte bine că avem un dialog bilateral cu Ucraina, este foarte bine să avem o viziune comună, să încercăm să gestionăm mai bine elementele care ţin de competenţa bilaterală, după care să avem şi o poziţie comună în formatul „5+2’.”
Europa Liberă: Preşedintele Igor Dodon s-a arătat şi el disponibil să efectueze o vizită la Kiev. Va fi această vizită, ţinând cont de declaraţiile pe care le-a făcut el referitor la statutul Crimeei?
Eugen Carpov: „Eu, personal, cred că relaţia dintre preşedintele Dodon şi partenerii din Ucraina va fi una mai dificilă. Exact aţi menţionat de ce, pentru că preşedintele Dodon îşi permite să facă anumite afirmaţii care vin în contradicţie şi cu normele dreptului internaţional, dar şi cu politica oficială a Kievului. Eu aş fi interesat să văd cum Dodon va pleca la Kiev, dar cred că în timpul apropiat aşa o vizită nu va fi efectuată.”
