În ce masură opoziția din Moldova poate colabora cu societatea civilă pentru a urmări dacă guvernul își îndeplinește promisiunile electorale în ce privește reforma administrației publice? Vasile Botnaru discută cu Igor Botan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participative ADEPT de la Chișinău.
Europa Liberă: Ce posibilităţi mai au forţele de opoziţie să îşi promoveze ideile la nivelul entităţilor de autoguvernare locală?
Igor Boțan: „Ca orice opoziţie, aceasta trebuie să insiste ca guvernanţii să-şi onoreze promisiunile. Noi am văzut că premierul împreună cu preşedintele Parlamentului au anunţat priorităţile pentru anii 2017-2018, printre care figurează şi reforma administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv reforma administrativ-teritorială, lucru care este presant, să spunem aşa.”
Europa Liberă: Tot auzim că primarii sunt îndemnaţi cu insistenţă să îşi abandoneze formaţiunile care i-au propulsat şi să ajungă în marele partid de guvernare. Dacă de apartenenţa politică depinde finanţarea, sigur că ei au o ispită mult prea mare ca să o înfrunte.
Igor Boțan: „Este o scuză pentru foarte mulţi primari, care invocă argumentul la care v-aţi referit, atunci când sunt întrebaţi de ce practică traseismul. De obicei, răspunsul lor este că administraţia publică locală din Republica Moldova este aşa că fără transferurile de la bugetul central nu pot face faţă obligaţiunilor pe care le au primarii. Şi se invocă un şir de lucruri, că administraţia publică locală în permanenţă a fost o cenuşăreasă aici, în Republica Moldova, că Strategia privind descentralizarea şi reforma administraţiei publice locale pentru perioada 2012-2015 a eşuat, şi că abia acum guvernanţii promit să relanseze această reformă. Aici aş vrea să mai adaug că nu e vorba doar de ademenirea primarilor. Ştim din confesiunile primarului de Taraclia, Serghei Filipov, că se utilizează „biciul şi morcovul”, primarii sunt şantajaţi. Foarte mulţi primari au dosare penale pentru că legislaţia e de aşa natură, încât, dacă doreşti să faci ceva, nu poţi să nu fii învinuit de încălcarea legislaţiei. Şi atunci, foarte mulţi primari, noi ştim, este vorba de sute de primari, pur şi simplu cedează şantajului şi acceptă să treacă de partea principalului partid de guvernământ.”
Europa Liberă: Să amintim povestea domnului Filipov. Dânsul a fost concediat pentru că a tăiat şase arbori.
Igor Boțan: „Da, este adevărat. A intervenit domnul Pirkka Tapiola, reprezentantul Uniunii Europene aici, în Republica Moldova, care a fost ameninţat să nu se amestece în treburile interne ale Republicii Moldova. Însă Curtea de Apel Cahul a dat înapoi şi l-a achitat pe domnul Filipov. Dar este important că domnul Filipov a reuşit, şi ar trebui să-i mulţumim pentru aceasta, să ne destăinuie ce metode utilizează principalul partid de guvernământ pentru convertirea primarilor. Şi noi înţelegem de unde vine acest efort al democraţilor în convertirea primarilor. Acolo unde localităţile sunt în stare să-şi asigure propria existenţă, cum este Chişinăul, de exemplu, şi unde există, de bine, de rău, pluralism informaţional, Partidul Democrat acumulează aici, în Chişinău, 2,7% din voturile cetăţenilor. Pe ţară, per ansamblu la alegerile locale din 2015, a acumulat 17%. Deci, acolo unde există mai multă independenţă economică, există pluralism în mass-media, acest partid nu prea are trecere şi atunci forţează nota în teritorii, acolo unde domină patru televiziuni ale media holdingului domnului Plahotniuc şi unde localităţile sunt dependente de transferurile de la buget. Sunt nişte pârghii care sunt utilizate, primarii cunosc acest lucru foarte bine, în discuţii private îl împărtăşesc şi chiar încearcă să găsească înţelegere pentru traseismul pe care îl practică. Acelaşi lucru se referă şi la consilierii locali. Putem presupune că, odată cu apropierea alegerilor parlamentare, acest efort de convertire doar va creşte în intensitate.”
Europa Liberă: Dar putem admite că interesul guvernării este mult mai simplu, să aibă nişte propovăduitori siguri care să meargă din uşă în uşă să convingă alegătorii ca, cel puţin, să vină la vot, nu neapărat să şi voteze pe cineva anume.
Igor Boțan: „Sigur că da, aşa este. Şi ştim că, atunci când avea loc partajarea algoritmică a instituţiilor statului, a ministerelor, lupta se dădea pentru Ministerul Sănătăţii, pentru Ministerul Învăţământului şi pentru Ministerul Dezvoltării Regionale. De ce? Pentru că în localităţile rurale socialiştii îi implică în politică pe preoţi, care pe filiera Mitropoliei afiliate Patriarhiei din Moscova, fac campanie electorală. Guvernanţii fac campanie electorală prin personalităţile marcante din localităţile rurale: primarii, profesorii, medicii. Este o practică care, din păcate, s-a încetăţenit în ţara noastră şi, iată, nu ne putem spăla de această practică nocivă. Dar iată că guvernanţii ne asigură că până în 2018 trebuie să realizeze reforma administraţiei publice centrale şi a celei locale, inclusiv reformarea administrativă a teritoriului ţării. Să vedem cum vor face acest lucru.”
Europa Liberă: Ce anume se are în vedere, când se spune despre reformarea structurii administrative?
Igor Boțan: „Se are în vedere că entităţile locale, raionale sau judeţene, nu ştim cum se vor numi, trebuie să fie relativ autosuficiente, astfel încât să-şi poată ţese noduri infrastructurale şi bază economică pentru a avea o mai mare independenţă pentru a dezvolta proiecte regionale. Şi aceste lucruri noi le cunoaştem foarte bine, pentru că, cunoaştem conceptul de reformă din 1998, care a fost implementat şi care, din păcate, a fost anulat de către guvernarea comunistă în 2003”.
