Din sumarul ediţiei: Problema deșeurilor menajere și a gunoiștilor neautorizate – în atenția administrației, dar și a organizațiilor neguvernamentale din regiunea transnistreană. Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, spune la Chişinău că problema transnistreană este una dintre prioritățile mandatului său pentru 2017. Administrația de la Tiraspol suspendă temporar angajarea de noi funcționari pentru a face economii la buget. Și care sunt concesiile pe care le poate face Moscova Chişinăului după vizita președintelui moldovean – opinia expertului rus Andrei Deviatkov.
***
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, care deține în acest an și președinția prin rotație a OSCE, a întreprins o vizită în Republica Moldova în perioada 3-4 februarie. Acesta a declarat că „președinția din partea Austriei a OSCE în anul 2017 acordă o prioritate majoră procesului de negocieri pe soluționarea problemei transnistrene”.
La protestele de la București
În România au avut loc pe parcursul săptămânii demonstrații ample de stradă împotriva adoptării de către guvernul dominat de social-democrați a Ordonanțelor de urgență de amnistiere și grațiere, de care are ar urma să beneficieze inclusiv politicieni pedepsiți pentru fapte de corupție. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în majoritatea localităților din România, dar și în mai multe capitale europene, precum Paris, Bruxelles sau Londra, pentru a protesta a împotriva a ceea ce este considerat a fi un regres important în lupta anti-corupție din România și a cere retragerea ordonanțelor de urgență. Ambasade ale unor state occidentale, inclusiv Germania și Statele Unite, și asociații ale investitorilor străini din România, și-au exprimat și ele îngrijorarea în legătură cu gestul guvernului social-democrat.
Premierul României, Sorin Grindeanu, a anunțat pentru duminică o ședință de urgență a guvernului pentru a se „abroga” Ordonanța de urgență care a scos sute de mii de oameni în stradă. Schimbările la Codurile penale vor fi înaintate acum spre dezbatere sub formă de lege în Parlament.
Autoritățile din Ucraina spun că lucrează la un plan de evacuare a celor opt mii de locuitori din localitatea Avdiivka în apropiere de Donețk, unde au reizbucnit luptele între armata ucraineană și separatiștii sprijiniți de Rusia. Localnicii au rămas deja fără electricitate, încălzire și apă curentă. Armata ucraineană spune că 19 oameni, inclusiv trei militari, au fost uciși luni într-un bombardament proaspăt al forțelor separatiste. Alți 24 de militari au fost răniți.
Uniunea Europeană a spus că escaladarea confruntărilor militare din estul Ucrainei este o încălcare flagrantă a acordurilor de armistițiu de la Minsk și trebuie să înceteze de îndată. Kievul și separatiștii sprijiniți de Moscova se acuză reciproc de provocarea ostilităților, care au fost condamnate de OSCE și de puterile occidentale.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Rusiei să-și folosească influența „considerabilă” asupra separatiștilor din estul Ucrainei pentru a pune capăt escaladării confruntărilor cu forțele guvernamentale. Într-o declarație făcută la Bruxelles, Jens Stoltenberg a mai spus că NATO va continua să sprijine Ucraina din punct de vedere „politic și practic”.
Noua ambasadoare americană la Națiunile Unite, Nikki Haley, a condamnat joi „acțiunile agresive" ale Rusiei în Ucraina, în cadrul primelor declarații publice făcute de aceasta în Consiliul de Securitate. „Vrem să îmbunătățim relațiile noastre cu Rusia. Totuși, situația teribilă din estul Ucrainei reclamă o condamnare clară și fermă a acțiunilor Rusiei", a declarat Haley. Și a precizat că sancțiunile contra Moscovei vor rămâne în vigoare „până când Rusia va reda controlul peninsulei Crimeea Ucrainei”. Președintele Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește relații mai bune cu Rusia și existau temeri că ar putea renunța la o parte din sancțiuni pentru a obține cooperarea Moscovei în lupta cu terorismul Islamic, prioritatea noii administrații americane.
Duma de stat a Federaţiei Ruse are programate pentru luna martie audieri cu privire la facilitarea acordării cetățeniei ruse pentru „compatrioții care locuiesc în afara Federaţiei Ruse”, a declarat liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, care a anunțat că va participa personal la aceste audieri. Krasnoselski speră că în aprilie-mai vor fi înaintate de deputații ruși și inițiativele legislative corespunzătoare, care vor facilita inclusiv acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană născuți după 1 ianuarie 1992 și celor care au acum o altă cetățenie. Rusia spune că are în regiunea transnistreană 180 mii de cetățeni, dintr-o populație estimată de statisticile oficiale de la Tiraspol la peste 475 mii. Chişinăul susține că în regiunea transnistreană nu ar locui mai mult de 350 mii de persoane.
Transferurile din străinătate către persoane fizice din regiunea transnistreană au fost, în 2016, la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, ajungând la doar 45,5 milioane dolari, în timp ce cu un an mai devreme această sumă s-a ridicat la peste 80 milioane dolari. Datele Băncii centrale de la Tiraspol arată că printre cauzele acestei scăderi este deprecierea rublei rusești și faptul că băncile din regiune eliberau transferurile nu în valută, ci în ruble transnistrene, neconvertibile, ceea ce a făcut ca oamenii să prefere să transfere banii prin intermediul sistemelor bancare din Republica Moldova sau Ucraina. Statisticile administrației de la Tiraspol spun că aproximativ 150-170 de mii de locuitori ai regiunii lucrează peste hotare.
***
În regiunea transnistreană a fost creat serviciul pentru control ecologic și protejarea mediului, transmite corespondenta Europei Libere la Tiraspol, Karina Maximova. Noua structură este compusă din reprezentanți ai diferitelor departamente din executivul de la Tiraspol – cel al justiției, al dezvoltării agricole și al afacerilor interne. Această reformă este menită să întărească controlul pentru respectarea normelor ecologice și să nu admită poluarea mediului.
Reformele structurale în domeniul ecologiei au coincis cu indicațiile date de șeful administrației orașului Tiraspol, Oleg Dovgopol, de a activiza lupta cu gunoiștile neautorizate, precum și cu trotuarele și drumurile prost curățate de gheață.
Într-un interviu acordat corespondentei noastre la Tiraspol, directorul organizației neguvernamentale ecologice Acvavita, Ravil Șakirov, a împărtășit din experiența organizației sale privind protejarea mediului și a povestit care sunt, în opinia sa, cauzele apariției gunoiștilor neautorizate și cum se poate reduce acest fenomen.
Ravil Șakirov: „De ce se manifestă această lipsă de cultură a noastră? Nu există containere pentru gunoi, nu sunt urne, nu există nici transport cu care să fie duse deșeurile menajere. Și pur și simplu nu există gunoiști autorizate, sunt foarte puține. Poligonul propriu-zis pentru utilizarea resturilor menajere este o construcție destul de complexă, care trebuie săpată până la lutul care este impermeabil pentru apă, să fie amplasată mai departe de râuri, în locuri speciale și să fie bine dotat.”
Potrivit lui Șekirov, miliția ecologică trebuie să lucreze mai eficient pentru a-i pedepsi pe cei care aruncă gunoiul la întâmplare:
Ravil Șakirov: „În fiecare dintre cazuri, omul care a dus și a aruncat gunoiul poate fi găsit. Orice hârtie din gunoiul aruncat, chiar și ziarele care au trecută adresa sau chiar numele destinatarului pe ele, pot fi un ajutor bun în acest sens. Și astfel se poate stabili ușor și simplu cine a aruncat. Pur și simplu nimeni nu are nevoie de asta și nimeni nu se ocupă. Iar oamenii știu că nu vor fi sancționați pentru aceste acțiuni. Când acum doi ani, în perioada în care oamenii se temeau să meargă la mare în Ucraina, am coborât cu bărcile pe Nistru, am văzut că malurile Nistrului s-au transformat într-o gunoiște imensă. Un om deștept ar strânge acest gunoi după el, după ce s-a odihnit pe mal. Dar acest lucru se poate obține doar prin exemple pozitive, prin educație.
Doar prin educație se poate obține acest rezultat. Noi, organizațiile neguvernamentale cu profil ecologic organizăm în fiecare an o școală de vară pe malul Nistrului, la care participă 35 de copii de pe ambele maluri ale Nistrului. În plus, sunt echipe de studenți de la Tiraspol și Chişinău care coboară pe bărci și în paralel se organizează acțiuni de curățare și salubrizare a malurilor râului Nistru.”
Exemplul personal al părinților, ore de educație ecologică în grădinițe și școli, dorința structurilor de control de a face lumină și de a găsi și sancționa pe cei care aruncă gunoiul în locuri neautorizate – acestea sunt instrumentele de bază care ar crea o atitudine responsabilă față de mediu în rândul reprezentanților societății civile, mai spune ecologistul din regiunea transnistreană, Ravil Șakirov, în interviul acordat corespondentei noastre la Tiraspol, Karina Maximova.
***
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au încercat să afle ce cred oamenii întâlniți pe stradă despre felul în care ar trebui gestionată problema deșeurilor menajere:
- Надо места отвести побольше, контейнеров чтоб было побольше. Вот посмотрите, где вы видите тут? Ни одного. А если бы они где-то там стояли, не было бы мусора. И свалок не было бы.
- Должно быть больше мусорок, чтобы было куда кидать мусор. Потому что мусорок в некоторых районах вообще нет.
- Тут есть контейнеры, зачем бросать на улице? У меня возле дома тоже – идешь на остановку, пакеты лежат с мусором. Такие люди у нас. Невоспитанные. Ну, что?
- Ловить их надо. Поймал, тот мусор взял, принес и под дверью высыпал. Только так научить можно. Одного в моем доме так научил. Идет, возле подъезда кулек оставил – и пошел. Кошка, собака разорвали по всему двору... Второй раз с балкона смотрю – а, вынес. Я пошел, под дверью ему высыпал на площадке… Сейчас у нас вот тут контейнер.
- Наверное, экологическая служба должна работать, в первую очередь. Я не вижу ее работы как таковой. Вы знаете, надо, наверное, больше обращать внимание людей, пропаганды, больше говорить об этом, среди молодежи чтобы люди сообщали хотя бы, где эти свалки, и тогда это все чтоб вовремя вывозилось…
- Я думаю, штраф. Для меня 50 рублей – это много.
- У людей должна быть совесть, а у тех, что кидают, она отсутствует. Но если заловили, ему надо такой штраф дать, чтоб он и детям заказал. Потому что я вот иду утром – но не сейчас, раньше – идет такой лет 40, но здоровый такой, ну не дошел он 30 метров – выкидывает мусор. Кинул с пакетом – и пошел. И что я могу? Я старый, он молодой…
- Мое мнение – воспитание должно быть. Потому что как родители приучат, так ребенок и будет себя вести.
Voci ale unor oameni întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, care deține în acest an și președinția prin rotație a OSCE, a întreprins, vineri și sâmbătă, o vizită în Republica Moldova. Acesta a inaugurat Ambasada Austriei în Republica Moldova, a participat la Forumul moldo-austriac al oamenilor de afaceri și a avut întrevederi cu ministrul de Externe, Andrei Galbur, premierul Pavel Filip și președintele Igor Dodon, după care a mers și la Tiraspol.
Ministrul de externe austriac Sebastian Kurz la o conferință de presă cu omologul său moldovean, Andrei Galbur, la Chișinău
Vorbind joi seara la Chişinău, președintele în exercițiu al OSCE a cerut încetarea violențelor în estul Ucrainei și accesul în zona afectată de conflict a observatorilor internaționali și a ajutorului umanitar. Acesta a subliniat că „încălcarea acordurilor discutate la Minsk și violențele care au loc sunt inacceptabile”, iar situația populației este critică, sunt mii de oameni care nu au acces la curent electric, la apă și căldură, lucru care se întâmplă pe fundalul temperaturilor foarte de joase de afară.
Referindu-se la reglementarea conflictului transnistrean, președintele în exercițiu al OSCE a declarat:
Sebastian Kurz: „OSCE este activ angajat în formatul 5+2 și sperăm că vom putea în acest an să ameliorăm problemele cu care se confruntă oameni.”
Ministrul moldovean de externe, Andrei Galbur, a anunțat că s-a discutat despre organizarea în cel de-al doilea trimestru al anului curent, la Viena, a unei noi întâlniri în formatul 5+2
Andrei Galbur: „Am pledat pentru extinderea listei chestiunilor de pe agenda de negocieri formulate în protocolul de la Berlin – asigurarea libere circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor dintre cele două maluri; asigurarea condițiilor pentru buna funcționare a școlilor din regiunea transnistreană în baza grafiei latine; asigurarea accesului liber al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole și alte chestiuni importante.”
Premierul Pavel Filip și-a exprimat speranța că anul 2017 va fi mai fructuos în reglementarea transnistreană și că se va ajunge la discutarea problemelor de securitate și a statutului juridic al regiunii din stânga Nistrului.
Pavel Filip: „În 2017 interesul nostru principal este de a aborda, în cadrul procesului de negocieri, pe lângă subiectele formulate în protocolul de la Berlin, chestiunea legată de elaborarea statutului juridic special al regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Credem că a sosit momentul să demarăm discuțiile pentru chestiuni politice din coșul trei al agendei de negocieri în formatul 5+2. Ceea ce numim noi politica pașilor mici și măsurile de întărire a încrederii trebuie să aibă ca finalitate soluționarea problemei transnistrene și reunificarea celor două maluri ale Nistrului.”
În același timp, Pavel Filip s-a pronunțat împotriva unui scenariu de federalizare a Republicii Moldova.
Premierul moldovean și-a arătat îngrijorarea în legătură cu exercițiile militare desfășurate de Grupul operativ de trupe ruse din regiunea transnistreană, la care anul trecut au participat, pentru prima dată, și structurile de forță de la Tiraspol.
„Sper că președinția austriacă și Misiunea OSCE vor lua atitudini pertinente privind prezența ilegală a trupelor ruse în Republica Moldova, inclusiv prin susținerea demersurilor Chişinăului privind retragerea necondiționate a trupelor și munițiilor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova și transformării actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional”, a mai spus Pavel Filip.
***
După ce la sfârșitul lunii ianuarie o delegație numeroasă, condusă de Vadim Krasnoselski, a fost la Moscova, săptămâna trecută la Tiraspol au avut loc întâlniri ale reprezentanților administrației transnistrene cu mai mulți diplomați străini occidentali, care au abordat inclusiv subiectul reglementării transnistrene.
La întîlnirea cu Vadim Krasnoselski la Tiraspol
Ambasadoarea Marii Britanii în Republica Moldova, Lucy Joyce OBE, a declarat în cadrul unei întrevederi avute miercuri cu liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski, că în prezent s-au creat condiții favorabile pentru continuarea discuțiilor asupra problemelor din relațiile dintre Chişinău și Tiraspol.
Ambasadoarea este citată de agenția transnistreană Novostipmr cu declarația că „formatul 5+2 este sigura metodă care poate duce la reglementare”. „Poziția noastră este cunoscută – noi susținem negocierile în formatul 5+2. Este singura metodă care poate duce la reglementare. Și faptul că Marea Britanie iese din UE nu va schimba acest lucru”, a declarat ambasadoarea Lucy Joyce OBE la întâlnirea cu Vadim Krasnoselski.
Declarația vine în contextul în care de la începutul anului s-au intensificat contactele dintre nou-alesul lider de la Tiraspol Vadim Krasnoselski și noul președintele moldovean Igor Dodon, iar cei doi au întreprins câte o vizită la Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că o soluție pentru reglementare trebuie identificată de Chişinău și Tiraspol, iar Moscova este gata să medieze și să garanteze aceste înțelegeri. Mai mulți diplomați occidentali au avertizat împotriva încercării de a negocia o soluție pentru reglementarea transnistreană în afara formatului internațional 5+2, la care mai participă și Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană și SUA.
Vadim Krasnoselski la întîlnirea cu ambasadoarea britanică
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat la rândul său în cadrul întâlnirii cu ambasadoarea britanică că „Transnistria este deschisă pentru contacte și contează pe legături bune și prietenești cu toate statele care doresc pace pământului transnistrean”.
Președintele Sovietului suprem, legislativului regiunii separatiste, Alexandr Șcerba, și-a exprimat speranța, după întrevederea cu diplomatul britanic, că „poziția Transnistriei în negocieri va fi înțeleasă și susținută, pe lângă Federaţia Rusă, și țările mai îndepărtate geografic, printre care și Marea Britanie”.
Șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a subliniat în cadrul întrevederii cu ambasadoarea Marii Britanii necesitatea punerii în aplicare a prevederilor Protocolului de la Berlin, semnat în iunie 2016, menționând că pentru punerea acestora în practică e nevoie atât de o activitate ritmică a formatului 5+2, cât și o poziție pro-activă a partenerilor internaționali.
Șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Michael Scanlan, s-a întâlnit și el cu Vadim Krasnoselski și a subliniat necesitatea „funcționării stabile a formatul 5+2 ca platformă internațională pentru negocieri”, precum și rolul important al contactelor directe a negociatorilor-șefi de la Chişinău și Tiraspol.
Ambasadorul ucrainean Ivan Gnatîșin
La Tiraspol a fost săptămâna trecută și ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Gnatișin. La întâlnirea avută luni cu Vadim Krasnoselski, acesta a declarat că Ucraina, stat-mediator în formatul 5+2, este gata să vină cu propriile propuneri privind reglementarea transnistreană. „Ucraina susține tactica „pașilor mici, în plus, suntem gata să venim și cu propriile noastre propuneri”, a declarat Ivan Gnatișin.
Iar vineri la Tiraspol a fost și șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, care a discutat cu liderul transnistrean despre viitorul formatul 5+2 și a procesului de reglementare.
***
Noua componență a administrației de la Tiraspol, care a preluat conducerea după victoria în alegerile din decembrie a lui Vadim Krasnoselski, a fost confruntată din mers cu situația economică dificilă a regiunii transnistrene și se pare că întâmpină dificultăți în a acoperi cheltuielilor curente, inclusiv a plăților la pensii și salarii.
Pentru a face economii, noul executiv a înghețat angajarea de noi funcționari în primul trimestru al acestui an. Angajări se vor mai face doar în situații excepționale, pentru poziții strict necesare activităților instituțiilor. A fost redus cu 15%, de la 87 la 74 de angajați, și aparatul executivului.
În cadrul unei ședințe de planificare a cheltuielilor bugetare, responsabila de finanțele regiunii, Irina Molokanova, a declarat că nici în luna februarie încasările la buget nu vor fi mai mari decât în ianuarie. La cheltuieli de aproape 160 milioane ruble transnistrene, necesare doar pentru plățile sociale, încasările în buget sunt de doar 65 milioane ruble, adică de două ori și jumătate mai puțin. Pe lângă cheltuielile curente, administrația mai are restanțe mari pentru medicamente și alimente.
Statisticile din regiune arată că inflația pentru anul trecut a fost de 4,44%, după ce cu un an mai devreme a fost înregistrată o deflație de aproape 2%. Potrivit agenției Norostiprm, este cea mai mare inflație înregistrată în regiunea transnistreană în ultimii patru ani, iar creșterea prețurilor a fost influențată în mare parte de criza din sectorul valutar. În același timp, politica tarifară a administrației în domeniul monopolurilor naturale a oprit o creștere și mai mare a prețurilor.
Comerțul extern al regiunii transnistrene a scăzut anul trecut cu 20%, iar încasările bugetare cu 15%.
Statisticile publicate în presa din regiune mai spun că în 2016 transferurile persoanelor fizice din străinătate au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani, ajungând la doar 45,5 milioane dolari, în timp ce cu un an mai devreme această sumă s-a ridicat la peste 80 milioane dolari.
Printre cauzele acestei scăderi este menționată deprecierea rublei rusești și faptul că băncile din regiune eliberau transferurile nu în valută, ci în ruble transnistrene, neconvertibile, ceea ce a făcut ca oamenii să efectueze transferurile prin intermediul sistemelor bancare din Republica Moldova sau Ucraina.
Datele arată că aproximativ 150-170 de mii de locuitori ai regiunii lucrează peste hotare. Pe primul loc după suma transferurilor se situează Federaţia Rusă (aproape 4 milioane dolari), urmată de Georgia (232 milioane dolari), Israel (207,5 milioane dolari), SUA (196,3 milioane dolari), Turcia (130,3 milioane dolari), Italia (123,6 milioane dolari) și Germania (84,6 milioane dolari).
În 2013 transferurile din străinătate erau de peste 210 milioane dolari, peste 20 la sută din produsul regional brut, și deveniseră principalul motor al consumului”. Statisticile transnistrene mai spun că între anii 2002 și 2012 în regiune Ucraina intrat transferuri în valoare de 1 miliard 230 milioane dolari, ceea ce depășește de trei ori investițiile directe ale investitorilor străini.
În această situație economică dificilă, Tiraspolul mizează pe susținerea Moscovei, o susținere suplimentară pe lângă ajutorul umanitar de 10 dolari la pensii și scutirea informală de plata pentru gaze.
După recenta vizită la Moscova, Vadim Krasnoselski a declarat că economia regiunii are nevoie de un credit de 130 milioane dolari pentru investiții în infrastructură și modernizare și că mizează pe expertiza și interesul investitorilor ruși.
Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a dat indicații ca întreprinderile să elaboreze business planuri pentru a atrage investitori ruși, iar în baza acestor planuri departamentul pentru dezvoltare economică să facă un calcul privind volumele de investiții necesare sectorului real al economiei transnistrene.
Statisticile din regiune arată că principalul partener comercial care absoarbe produsele transnistrene este malul drept al Republicii Moldova, unde merg peste 46% din mărfurile care pleacă regiune. În Ucraina ajung 11% din exporturile transnistrene, cam tot atât și în România. Rusiei îi revin doar 8 la sută din exporturi, în timp ce în Italia regiunea transnistreană exportă 7% din producție.
În total, aproximativ 85% din mărfurile exportate de regiunea transnistreană ajung în UE și pe malul drept al Republicii Moldova.
***
După ce a efectuat în ianuarie prima sa vizită oficială în calitate de șef de stat la Moscova, președintele moldovean Igor Dodon se află zilele acestea la Bruxelles, unde se întâlnește cu decidenți din cadrul Comisiei Europene.
Igor Dodon la întîlnirea cu președintele rus Vladimir Putin
La Moscova, Igor Dodon a declarat că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu a adus niciun fel de beneficii Republicii Moldova, iar după ce Partidul Socialiștilor, pe care l-a condus, va lua majoritatea la următoarele alegeri parlamentare, va opta pentru anularea acestui document. Cu siguranță că aceste declarații nu au putut să nu atragă atenția oficialilor europeni și constituie unul dintre subiectele care se discută zilele acestea la Bruxelles.
L-am întrebat pe expertul rus Andrei Deviatkov, docent al Institutului de Economie al Universităţii Lomonosov din Moscova, ce avantaje ar putea la modul obiectiv obține Republica Moldova din partea Federaţiei Ruse, dacă ar merge pe calea îndepărtării de UE și apropierii de Uniunea Eurasiatică. Într-un interviu realizat de Liliana Barbaroșie expertul declară că Chişinăul poate să se aștepte cel mult la anularea restricţiilor pentru vreo 50.000 de migranţi şi la extinderea numărului de exportatori care să poată intra prin excepţie în Rusia.
Europa Liberă: Spuneaţi înainte de convorbirile Dodon-Putin de la Moscova că este puțin probabil ca Rusia să facă anumite excepții pentru migranții moldoveni. Cum atunci putem înțelege cuvintele domnului Putin care zicea că îi plac moldovenii și că se va căuta soluția acestei probleme. Ce soluții pot fi găsite în acest sens?
Andrei Deviatkov în studioul Europei Libere
Andrei Deviatkov: „De fapt, președintele Putin în conferința de presă cu Dodon a zis aproape același lucru: dacă vor fi scoase toate restricțiile și migranții moldoveni vor fi legalizați, atunci acest lucru va putea să fie pretins de migranții din toate celelalte țări ale fostei URSS – de exemplu de cei din Kârgâzstanul care are o problemă analogică.
La momentul actual pe teritoriul Federației Ruse se află ilegal câteva sute de mii de cetățeni moldoveni – Dodon numea cifra de 200-250 de mii - şi, din câte am înțeles, în urma acestor negocieri, Moscova de fapt nu va face cedări în privința acestei categorii de cetățeni. Deoarece, așa cum am mai spus, organele de drept ale Rusiei sunt foarte sceptice în privința ideii de legalizare a migranților.
În principiu, această problemă există şi în Statele Unite, și în multe alte țări. În ceea ce privește cedările din partea Federației Ruse şi negociate în cadrul acestei întâlniri, este vorba de aproximativ 40-50 de mii de persoane cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul Federației Ruse și care se află acum pe teritoriul Republicii Moldova. În legătură cu acești cetățeni, așa cum a zis președintele rus, va fi creată o comisie specială pe lângă Consiliul Suprem de Securitate al Federației Ruse, şi această comisie va examina o posibilă anulare a acestor interdicții. De fapt, mai devreme spuneam într-un interviu pentru newsmaker.md că legalizarea nu va avea loc. Și aceasta într-adevăr nu se va produce. Problema marii majorități a migranților va rămâne nesoluționată.
Totodată, în legătură cu aceste 40-50 de mii de persoane, Rusia este gata, teoretic, să facă o cedare simbolică, astfel încât acești cetățeni moldoveni să poată să revină pe teritoriul Federației Ruse. Însă de data aceasta ei vor trebui să se înregistreze în mod oficial, să obțină patente, să plătească suma necesară timp de 30 de zile etc. Deci, nu este o cedare foarte semnificativă și e o soluție pentru un număr foarte mic de migranți moldoveni”.
Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu embargoul rus la producția vinicolă și cea agrară?
Andrei Deviatkov: „De fapt, în decursul întregii întâlniri nu am auzit altceva decât unele formulări generale, inclusiv în legătura cu anularea diferitor restricții comerciale. La acest subiect de fapt nu a fost anunțat nimic.
Dimpotrivă, președintele Rusiei a pomenit activitatea comisiei interguvernamentale bilaterale în domeniul comercial-economic în cadrul căreia s-a luat decizia de a anula restricțiile fitosanitare și cele veterinare şi asta doar în cazul colaborării dintre organele vamale ale Moldovei și ale Rusiei, adică în cazul colaborării cu „Rospotrebnadzor” și „Rosselhoznadzor”.
Iar în ceea ce privește „clauza națiunii celei mai favorizate”, această întrebare poate fi soluționată, așa cum președintele Putin a reconfirmat în conferința de presă cu Igor Dodon, doar în cazul negocierilor trilaterale cu Bruxellesul. Deci, în cazul acesta, scoaterea restricțiilor legate de partea fitosanitară este posibilă doar în cazul executării „foii de parcurs” stabilită de Rogozin și Calmîc, iar anularea clauzei națiunii cele mai favorizate va avea şanse doar în cazul negocierilor trilaterale cu Bruxellesul și în cazul vreunei cedări din partea celui din urmă. Astfel, în ceea ce privește embargoul și restricțiile comerciale, eu nu văd aici nici un progres, nici chiar la nivel simbolic.
Cu alte cuvinte, există o interdicție directă pentru importul în Federația Rusă a vinurilor moldovenești, introdusă de către „Rospotrebnadzor” în anul 2013 și parțial anulată pentru întreprinderile vinicole din Transnistria, Găgăuzia și câteva întreprinderi moldovenești. Păi iată aceste interdicții, teoretic, pot fi anulate, dacă va fi îndeplinită „foaia de parcurs” Calmîc-Rogozin, deci dacă va fi creată o bază electronică pentru schimbul de date despre originea mărfurilor, dacă va fi creat și realizat principiul „ferestrei unice” pentru importul producției moldovenești prin posturile vamale ale regiunii Krasnodar - adică un număr de condiții tehnice în cazul executării cărora Rusia va fi gata să anuleze această interdicție.
Însă în ceea ce privește negocierile cu Bruxellesul, aici este vorba despre clauza națiunii celei mai favorizate, introdusă de către Rusia în anul 2014, o schemă a taxelor vamale majorate în conformitate cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Aceste taxe ajung să zicem pentru struguri la 14-20%. Deci, astăzi Moldova exportă strugurii pe piața rusă, dar exportatorii moldoveni plătesc taxa vamală respectivă şi aceasta creează o așa-numită retragere din zona comerțului liber. Și această problemă va fi soluționată doar în cazul în care Chișinăul și Bruxellesul vor face cedări Moscovei în domeniul reglementării tehnice, astfel ca normele și standardele reglementării tehnice acceptate în CSI să continue să funcționeze într-un fel sau altul în Moldova”.
Europa Liberă: Se poate la modul serios să credem că Uniunea Europeană va accepta aşa ceva?
Vladimir Deviatkov: „Nu. De fapt eu cred că clauza țării celei mai favorizate, adică aceste taxe vamale majorate. vor continua să funcționeze. În rezultatul negocierilor dintre Calmîc și Rogozin în această direcție nu a fost obținut niciun progres. Acum, însă, dacă Rusia va vedea anumite acțiuni reale din partea Chișinăului şi posibil și în contextul unei campanei electorale, deși nu văd aici perspective foarte mari, ea va iniția o anulare treptată și parțială a interdicțiilor fitosanitare şi veterinare impuse la importul producției moldovenești”.
Europa Liberă: Înseamnă aceasta că pentru Rusia nu este de ajuns faptul că Igor Dodon a devenit președinte ca să anuleze embargourile?
Andrei Deviatkov: „Nu, cred că la Moscova se înțeleg foarte bine câteva momente: în primul rând, așa cum a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinței de presă, președintele are împuternicirile sale, însă pentru soluționarea unor probleme comercial-economice este necesară comunicarea cu guvernul”.
Europa Liberă: De ce atunci Igor Dodon a vorbit despre denunțarea Acordului de Asociere? La ce i-a trebuit dacă nu a obţinut anularea embargourilor?
Andrei Deviatkov
Andrei Deviatkov: „În general mie mi se pare că vizita lui a fost mai mult orientată spre auditoriul din interiorul Republicii Moldova. Deci, el are un anumit repertoriu al declarațiilor, o anumită retorică electorală pe care o utilizează foarte activ pregătindu-se de alegerile parlamentare din anul 2018.
Însă nu cred că la Moscova cineva în mod real vrea să pună această întrebare. Mi se pare că la Moscova se înțelege că Acordul de Asociere este deja un fapt realizat și revanșa pe această cale nu mai este posibilă. Chiar Dodon a afirmat că această denunțare va fi posibilă doar dacă el va avea o majoritate parlamentară, care va lua această decizie și pe care el o va susține.
Mi se pare că Moscova înțelege că, în primul rând, astăzi împuternicirile lui Dodon sunt limitate, și, în al doilea rând, chiar și după alegeri situația politică în Moldova puțin probabil că se va schimba. Dacă acum Moscova îi va face lui Dodon anumite avansuri, va demonstra că îl susține pe Dodon, acest lucru doar îi va slăbi influența, deoarece va stârni împotriva Moscovei toată aripa dreapta a eșichierului politic de la Chişinău. De fapt, acest lucru va stârni împotrivirea față de Rusia și din partea Partidului Democrat, deci din partea majorității de guvernare, mai ales că Dodon nu are nici șanse garantate de a consolida autoritatea sa politică chiar și după alegerile parlamentare din anul 2018”.
Europa Liberă: Expertul rus Andrei Deviatkov, docent al Institutului de Economie al Universităţii Lomonosov din Moscova, într-un interviu realizat de Liliana Barbaroșie.
