Republica Moldova a cinstit azi memoria celor peste 300 de moldoveni uciși în războiul purtat de armata sovietică în Afganistan în anii 1979-1989, la care au participat în total aproape 13.000 de moldoveni. La Chișinău a avut loc miercuri un miting solemn, cu participarea premierului Pavel Filip. El a spus că eroii conflictului din Afganistan sunt un reper de vitejie și un exemplu pentru întreaga societate. Despre locul în această societate a veteranilor, inclusiv în latura ei politică, o relatare a corespondentei noastre.
Pe 15 februarie 1989, liderii defunctei Uniuni Sovietice au ordonat retragerea trupelor din Afganistan, dată care este marcată anual şi la Chişinău.
Pentru mulţi din combatanţi acest război înseamnă o tinereţe distrusă, asta deoarece majoritatea care ajungeau pe câmpul de luptă aveau 18-19 ani, cel mult 20; se duceau să facă armata, dar s-au ales cu multiple traume psihice.
Generalul Nicolae Petrică avea, în 1985, 42 de ani, era dintre cei mai copţi luptători, zice el, era la acea vreme colonel, conducea o divizie. Spune că şi acum are un gând care-l frământă: „Înțelegeam foarte bine când le vorbeam prietenilor din Afganistan că «Iată noi am venit să vă ajutăm, să facem bine, să fie ca în Uniunea Sovietică, să trăiți frumos», şi le distrugeam sate, distrugeam oraşe, îi omoram, ştiţi, cam nu se prea potriveau ce doream şi ce făceam practic”.
La ceremonia de comemorare a fost prezentă întreaga conducere a ţării. Preşedintele Igor Dodon a avut mesaje distincte pentru vorbitorii de română şi cei de rusă. Primilor le-a spus că le apreciază experienţa, că au stat la baza creării forţelor armate şi ale securităţii tânărului stat Republica Moldova, după care a spus în rusă: „V-aţi îndeplinit datoria internaționalistă. Ne mândrim cu voi, sunteţi adevăraţi eroi!”
Potrivit istoricului Ion Xenofontov, care a studiat îndeaproape războiul ruso-afgan, mesajul lui Dodon în rusă e desprins din retorica ideologiei sovietice, care nu recunoștea că este în război, ci că „oferă un ajutor internațional”.
Ion Xenofontov afirmă că în anii '90 ai secolului trecut exista o altă percepţie vizavi de luptătorii din Afganistan - ei erau consideraţi „elemente turbulente” pentru societate, se spunea că nu erau adaptați societăţii noi care se clădea, că luptase într-un război pentru un alt stat ce dispăruse, prin urmare nu mai puteau fi considerați patrioții noii republici. În plus, mai spune istoricului Ion Xenofontov, şi politicienii, în special cei de stânga, au încercat să profite în scop politic de acest contingent de potențiali alegători.
Ion Xenofontov: „Veteranii afgani sunt parte componentă a societăţii, şi ei sunt oameni activi, sunt vizibili. Evident că factorul politic încearcă să speculeze cu acest subiect şi-i iau în cohorta electorală şi vor să atragă acest segment de partea lor, şi îşi reamintesc de ei în contextul unor evenimente comemorative, după aceea uită de ei”.
Fostul ministru al apărării, actualul preşedinte al Partidului Liberal-Democrat, Viorel Cibotaru, evidențiază rolul luptătorilor din Afganistan la constituirea forţei organizatorice şi patriotice a armatei în timpul conflictului de la Nistru, şi asta deoarece aveau cea mai bună experienţă de luptă. Cibotaru spune că membrii Uniunii veteranilor din Afganistan au opțiuni politice divergente, iar organizaţia reprezintă o platformă de comunicare pentru oameni cu un trecut comun.
Viorel Cibotaru: „Da, fără doriși poate ei au fost foarte activi în primii ani, mulţi dintre ei au făcut şi averi, mulţi dintre ei au profitat de faptul că politicienii i-au condiderat o forţă care le-au adus voturi”.
Chiar dacă acest război este considerat unul controversat, este o pagină din istorie pe care nu poţi s-o rescrii şi nu poţi s-o rupi, mai ales că Chișinăul i-a dat o apreciere politică şi istorică, afirmă ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru.
