Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, și-a reluat obiecțiile față de implicarea bisericii în politică. Într-un interviu acordat Europei Libere, astăzi, Al. Tănase a spus că nesocotirea caracterului secular al statului prin amestecul cultelor în campanii electorale ar trebui pedepsită exemplar, inclusiv „prin suspendarea unui cult anume”. În decembrie, Curtea a trecut implicarea preoților în alegeri printre neajunsurile legislației electorale pe care parlamentarii ar trebui să le îndrepte. Astăzi, Alexandru Tănase i-a vorbit lui Vasile Botnaru în marginea unei conferințe despre recentele alegerile prezidențiale, organizată de Comisia Electorală Centrală și Consiliul Europei.
Europa Liberă: Domnule preşedinte, a trecut suficient timp ca observaţiile şi recomandările dumneavoastră să fi fost deja luate în seamă. Astăzi auzim iarăşi că Parlamentul este doar îngrijorat şi el şi vrea, şi el să se întâmple nişte alegeri libere şi corecte. Vă aşteptaţi, totuşi, la acţiuni? Şi de la cine?
Alexandru Tănase: „Parlamentul este obligat să opereze aceste modificări. Nu ţine de dorinţa sau nedorinţa Parlamentului de a executa adresele Curţii Constituţionale. Şi vreau să vă spun că în aceşti ani, cel puţin, de când sunt eu la Curtea Constituţională, noi nu am avut cazuri când adresele nu au fost executate, cu excepţia unor situaţii particulare care au o încărcătură politică. Dar, în general, Parlamentul ţine cont şi operează aceste modificări. Eu cred că ei vor modifica legislaţia, deoarece actualul Cod Electoral nu mai poate fi păstrat în forma în care îl avem noi. Prea multe analogii, prea multă incertitudine şi prea multe modificări de conjunctură. A menţionat şi doamna preşedintă a Comisiei Electorale Centrale că se modifică Codul după fiecare scrutin, dar nu a menţionat că el se modifică şi înainte de fiecare scrutin. Fiecare încearcă să-şi croiască reguli de joc mai convenabile, mai favorabile, în funcţie de poziţia pe care o are în momentul în care au loc alegerile.”
Europa Liberă: Şi acum de ce ar fi altfel? Aceasta ar însemna politicienii să-şi taie creanga de sub picioare, să facă un Cod Electoral nou onest şi echitabil pentru toată lumea, pierzând ei locurile în Parlament?
Alexandru Tănase: „Domnule Botnaru, pornim de la prezumţia că aceşti oameni care conduc Republica Moldova au o anumită bună-credinţă. Dacă ar fi să pornim de la prezumţia că suntem guvernaţi de nişte trişori care manipulează regulile de joc continuu doar pentru a-şi asigura o poziţie dominantă sau una mai confortabilă, atunci ţara aceasta trebuie închisă şi să plecăm cu toţii de aici.
Eu pornesc de la prezumţia că în Parlament sunt suficiente minţi lucide, care înţeleg că societatea are nevoie de o anumită împăcare. Chiar în cazul în care câştigă un partid sau pierde altul, câştigă un candidat la prezidenţiale, pierde celălalt, cel care pierde trebuie să accepte rezultatul. Fără o asemenea acceptare a rezultatului, care poate avea loc doar în cazul în care scrutinul este onest, eu cred că noi nu vom avea niciodată o linişte socială. Vom vorbi despre stabilitate la televizor, dar în fapt vom avea o dezbinare socială şi nu vom reuşi niciodată să coagulăm un organism întreg în această ţară.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi pornit un război cu, cel puţin, trei categorii foarte mari de alegători şi cetăţeni prin adresele dumneavoastră. Întâi, creştinii care s-au obişnuit să fie ghidaţi spre anumit candidat şi acum dumneavoastră îi îndemnaţi să fie mai retraşi, în primul rând, întâistătătorii, probabil. Ei cum au reacţionat la recomandarea aceasta să nu intre în acest „business politic”, cum l-aţi calificat astăzi?
Alexandru Tănase: „Nu aş fi atât de categoric să afirm că deranjaţi vor fi creştinii. Ştiţi cum e, domnule Botnaru, la fel cum Statul Islamic nu reprezintă Islamul, cum Ku Klux Klan nu reprezintă creştinismul, nici acei indivizi care au proliferat mesaje rasiste, sexiste, chiar fasciste în această campanie electorală, eu nu cred că reprezintă creştinismul.”
Europa Liberă: Dar de ce întâistătătorii nu s-au desolidarizat de ei?
Alexandru Tănase: „Cunoaştem cu toţii că există acest deal între politică şi biserică: zona politicului finanţează Biserica, Biserica, în schimb, o face pe aghitprop-ul în campanii electorale, ceea ce este inadmisibil. Ori de câte ori în jurisprudenţa Curţii Constituţionale am menţionat şi am acceptat natura laică a statului, dar, din păcate, am rămas fără reacţie din zona politicului.
Eu sper ca, cel puţin, Ministerul Justiţiei, ei au obligaţia legală, să supravegheze ca toate cultele religioase să activeze în câmp legal, să ia anumite măsuri, inclusiv până la suspendarea unui cult religios. Ar fi o lecţie bună şi un mesaj clar ca mai mult să nu se implice nimeni în campaniile electorale.”
Europa Liberă: De ce politicienii sunt ezitanţi? Se tem de excomunicare şi de anatemizare?
Alexandru Tănase: „Eu cred că politicienii exagerează rolul bisericii în campaniile electorale. Este un soi de frică că reprezentanţii clerului ar putea să transmită mesaje nefavorabile politicienilor în timpul campaniilor. Dar din experienţa proprie de fost politician pe care am avut-o, sunt tentat să cred că această influenţă este puternic exagerată.
Eu cred că, totuşi, în secolul XXI trăim şi sunt departe de ideea că oamenii pot fi manipulaţi ca o turmă cu nişte poveşti frumoase, cu nişte dogme care sună bine pentru o anumită parte a populaţiei, dar care sunt, totuşi, din zona dogmelor şi din zona fabulaţiilor, dar nu din zona realului.”
Europa Liberă: Cred că sunteţi o cioară albă, pentru că majoritatea politicienilor preferă să fie filmaţi de Paşti cu lumânărica lângă amvon, alături de mitropoliţi. Ei consideră, probabil, că aşa îşi câştigă mai uşor dividendele.
Alexandru Tănase: „Ceea că m-a deranjat cel mai mult a fost faptul că, imediat după hotărârea Curţii Constituţionale, unde am constatat clar că au avut loc încălcări din partea clerului, preşedintele ales al Republicii Moldova a doua zi a mers într-o vizită cu un conţinut neclar, un scop neclar şi s-a întâlnit ostentativ cu reprezentanţii clerului, ca să demonstreze clar care sunt preferinţele dumisale. Care este esenţa statului laic? Poţi fi religios acasă, dar atunci când eşti în public, cu atât mai mult, dacă eşti demnitar de stat, eu cred că eşti obligat să manifeşti o prudenţă şi o rezervă în sensul acesta.”
Europa Liberă: Mai ales, când sunt cetăţeni şi de altă credinţă în statul acesta.
Alexandru Tănase: „Chiar dacă nu ar fi, chiar dacă am fi omogeni cu toţii, sunt oameni care nu cred în nimeni şi au şi ei dreptul lor. În Federaţia Rusă au impus acum o modificare la Codul Penal foarte ciudată, cu ofensa adusă sentimentelor religioase ale cetăţenilor. Bine, dar cum rămâne cu cei care nu cred în nimeni şi când sunt forţaţi să asiste la chestiile acestea? Şi lor li se aduce o ofensă. Constituţia nu face o distincţie, taxele plătite de o persoană hiper-religioasă şi taxele pe care le plăteşte un ateu sunt absolut aceleaşi.”
Europa Liberă: Aţi revenit la subiectul alegerilor peste hotare. Şi cumva sugeraţi că statul nu este obligat să meargă după alegători în străinătate. Sunt obligat să fiu avocatul lor, să zic: dar nici nu există state care au o pătrime sau chiar o treime din locuitori sau cetăţeni plecaţi în afară. Şi atunci cum facem cu această statistică?
Alexandru Tănase: „Domnule Botnaru, nici nu puteţi fi avocatul lor, că eu nu sunt cel care îi acuz, nu aveţi de cine să-i apăraţi. Există state care au o diasporă la fel de mare ca Republica Moldova. Aş veni cu exemplul Lituaniei, Letoniei, care au la fel de mulţi. Dacă ar fi să analizăm populaţia, procentual ei chiar sunt mai mulţi plecaţi în Occident decât sunt moldovenii. Dar şi în aceste state nu ai cum să votezi dacă nu te-ai înregistrat prealabil, bunăoară, un instrument. Nu ai cum să organizezi scrutinul în afara ţării în condiţiile în care se organizează în ţară. Ai nevoie de o groază de agenţi electorali, ai nevoie de funcţionari electorali, ai nevoie de instanţă de judecată care să poată rezolva litigiile.
O încălcare care trebuie să fie, bunăoară, contestată, o poţi contesta doar în ziua alegerilor şi are loc în Statele Unite ale Americii, cum să o conteşti la Curtea de Apel de la Chişinău în aceeaşi zi? Apriori nu e posibil lucrul acesta. Cetăţenii noştri nu sunt înregistraţi într-un fel sau altul, ca să ai o statistică exactă, ca să ştii unde să amplasezi urnele acestea de vot.
Eu cred că soluţii pot fi găsite, dar, oricum, niciodată nu vom avea alegeri în afara ţării de o asemenea calitate care este în interiorul ţării. Parlamentul şi Comisia Electorală Centrală au un an şi jumătate la dispoziţie până la următorul scrutin, de ce să nu încerce să piloteze votul electronic? La urma urmei, foarte eficient au folosit acum tehnologiile, urmăream în regim online contabilizarea votului. Aceasta înseamnă că baza de date există, matriţa există. Să încerce să lase oamenii să voteze electronic, să le dea voie să voteze două zile. Care e problema, dacă moldovenii ar vota nu doar sâmbătă, dar ar vota şi duminică? Sunt state unde se votează cu şase zile înainte. Ce s-ar întâmpla? Ce se întâmplă dacă, bunăoară, un ambasador ar avea la dispoziţie, în loc de 3.000 de buletine, încă 5.000 de buletine în plus?”
Europa Liberă: Iurie Ciocan demult a spus că, de fapt, nu există voinţă politică, politicienii continuă să vrea să ţină undeva butonul sub mână.
Alexandru Tănase: „Nu cred că în cazul alegerilor prezidenţiale din anul trecut am avut o lipsă de voinţă politică. Cei care controlează puterea în stat la ora actuală au mizat foarte mult pe voturile din străinătate. Ei ştiau foarte bine că aici, în ţară, nu îi aşteaptă nimic bun. Şi până la urmă, şi la alegerile din 2009, şi la cele din 2010, şi la cele din 2014 diaspora a dat un vot pentru forţele pro-democratice.
Eu cred că şi mărirea numărului de circumscripţii care s-a făcut recent, în 2014, 2015, am impresia, a avut aceeaşi ţintă. S-au confruntat cu o problemă, dar nu a fost dimensiunea problemei atât de mare. Nimeni nu vrea să spună lucrul acesta, în 97 din secţiile de votare din cele 100 deschise s-a votat ca lumea, a fost o problemă într-o parte din ele. Dacă câştiga alt candidat, probabil că... Învingătorii, ei decid ce înseamnă crime de război. Aceasta e.”
Europa Liberă: Dumneavoastră pledaţi pentru instituirea unor instanţe specializate.
Alexandru Tănase: „Ar fi o soluţie.”
Europa Liberă: Dar aceasta înseamnă că nu credeţi că nu vor fi litigii şi conflicte electorale, adică, sunteţi pesimist, în principiu. Credeţi că scrutinele vor furniza mereu litigii?
Alexandru Tănase: „Categoric da. Credeţi-mă, toţi candidaţii electorali vor încerca şi încearcă în toată lumea să trişeze sistemul, să-l manipuleze, să exagereze, finanţează ilegal, recurg la tipuri de campanii neadmise. Trebuie să ai posibilitatea eficient să le conteşti. Şi în campania aceasta am avut aceleaşi probleme. Eu nu cred că lucrurile se vor schimba cândva nu doar în Moldova, dar şi în altă parte. Şi de aici derivă obligaţia statului de a oferi un instrumentar foarte simplu, ca să nu umble oamenii aceştia care umblau cu cereri la Comisia Electorală Centrală, aceştia îi trimiteau la Curtea de Apel, Curtea de Apel venea și le aducea la mine şi eu îi trimiteam înapoi la CEC. Şi eram în discuţie cu toată lumea şi nu ştiam ce să facem, din cauză că, Codul Electoral era o „varză”, nu puteai în mod clar urma o procedură. Şi oamenii sunt nemulţumiţi.
Cei care au votat sunt nemulţumiţi şi au rămas cu senzaţia că undeva au fost trişaţi. Şi undeva au și dreptate. De aceasta, Parlamentul este obligat – de aceea le-am și recomandat şi în discuţii neoficiale, chiar şi cu domnul preşedinte Candu am avut o discuţie la acest subiect după alegeri – să nu mai modifice cadavrul acesta de Cod Electoral, să adopte un act nou, ţinând cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, noile practici în materii electorale şi să instituie nişte reguli care să se respecte, cel puţin, zece ani de zile fără a le modifica.”
Europa Liberă: Au un termen limită, până când trebuie să opereze aceasta?
Alexandru Tănase: „Trei luni de zile. Dar cred că în sesiunea care urmează, nu mai respectă Parlamentul, că ei nu sunt executiv, aceştia sunt mai exacţi. Parlamentul, ca regulă, mai depăşeşte termenul. Dar cred că în sesiunea care urmează ei vor veni cu modificările. Nu ştiu, să vedem ce vor face, în general, cu sistemul electoral, că am auzit că sunt tot felul de intenţii de a-l modifica. Nu este exclus să opereze cu o modificare la pachet sau ceva mai amplu decât doar scrutinul prezidenţial.”
Europa Liberă: Iar v-aţi lansat într-o presupunere care s-ar putea să fie tălmăcită. Cineva a spus că dumneavoastră v-ar conveni modificarea sistemului.
Alexandru Tănase: „Mie? Dar în ce calitate? Eu nu sunt nici politician, nu particip în campanie. Eu am cu totul alt job. Nu văd cum.”
Europa Liberă: Dar poate aţi vrea să candidaţi?
Alexandru Tănase: „Nu mai vreau să mai candidez, îmi ajunge. Mi-am candidat ce am avut de candidat.”
