La Chişinău se discută de câteva luni despre intenţia PD de trecere la un sistem electoral mixt, astfel încât jumătate dintre deputați să fie aleși pe liste de partid, iar cealaltă jumătate – în baza circumscripțiilor uninominale. Este această reformă una prioritară în sesiunea de primăvară a legislativului, care nu e limpede când va începe? Şi ce formaţiuni susţin modificarea sistemului electoral?
Trecerea la un sistem electoral mixt e susţinută deocamdată doar de PD. Alte componente ale coaliției de guvernare, dar şi opoziţia parlamentară spun că mai curând nu ar susţine schimbarea sistemului electoral, cel puţin până la alegerile parlamentare din 2018.
Prezentă la o dezbaterea găzduită de agenţia de presă IPN despre agenda noii sesiuni parlamentare, deputata democrată Valentina Buliga nu a confirmat, dar nici nu a infirmat că reforma sistemul electoral e una din priorităţile fracţiunii PD:
„Sunt sigură că orice modificare care va fi întreprinsă va fi făcută pe cale diplomatică, cu discuţii foarte largi pentru a găsi cel mai bun model electoral pentru Republica Moldova pentru ca atât cetăţenii din diaspora, cât şi cei de acasă să poată participa transparent, necorupți de nimeni, neinfluențați de nimeni pentru a decide soarta viitorului parlament.”
Se pare că PD, care domină coaliţia de guvernare, nu şi-a convins deocamdată colegii din majoritatea parlamentară să sprijine o eventuală reformă a sistemului electoral.
PL, cel puţin, optează pentru păstrarea actualului sistem proporţional pe liste de partid la viitorul scrutin parlamentar din 2018.
Liderul PL Mihai Ghimpu spunea într-un recent interviu la Europa Liberă că introducerea sistemului uninominal pe circumscriţii nu e posibilă atât timp cât autorităţile constituţionale nu controlează raioanele de est ale ţării şi nu există claritate cum va cuprinde acest sistem autonomia găgăuză precum şi diaspora.
Acelaşi set de argumente l-a reluat la dezbaterea de astăzi deputatul liberal Lilian Carp:
„Este prematur de a merge la sistemul electoral mixt, mai ales că nu avem o viziune despre cum vor arăta aceste circumscripţii. Diaspora practic nu va fi reprezentată deloc prin uninominale. Este nevoie de dezbateri publice de văzut care ar fi beneficiile, dar PL optează pentru păstrarea actualului mod la alegeri parlamentare.”
Liderul fracţiunii liberal-democrate, Tudor Deliu, a menţionat şi un alt risc al sistemului uninominal, cel de coruperea politică, inclusiv a alegătorilor.
Iar deputatul opoziţiei socialiste Vlad Bătrîncea i-a reproşat democraţilor că vor să modifice sistemul electoral pentru că e unica lor şansă de a supravieţui politic şi de a accede în viitorul parlament:
„Înțeleg foarte bine că dacă vin alegerile au scăpat ei puterea. Unica șansă pe care o văd e modificarea sistemului electoral. Dar când este perspectiva alegerilor nu e corect de schimbat regulile în timpul jocului.”
În mediul experţilor, intenţia PD este privită cu rezerve. Ei văd deocamdată mai multe riscuri decât avantaje ale unui sistem uninominal pe circumscripții.
Riscul major, notează experţii, ţine de delimitarea circumscripţiilor uninominale.
Actualele raioane - care ar urma să stea la baza delimitării circumscripţiilor - sunt disproporţionale ca suprafaţă şi ca număr de populaţie, prin urmare va fi încălcat principiul egalităţii votului.
Organizarea administrativ-teritorială neadecvată şi existenţa necontrolatei regiunii transnistrene au stat la baza deciziei de a opta în 1993 în favoarea sistemului electoral proporţional, amintesc unii experţi.
PD a încercat, dar fără succes, să modifice sistemul electoral încă în 2013.
O iniţiativă legislativă în acest sens, propusă de democratul Vlad Plahotniuc, pe atunci deputat, a fost sprijinită de majoritatea parlamentară din acea vreme.
La scurt timp însă, pe fundalul unor neînţelegeri între Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, reforma a fost abrogată la iniţiativa PLDM, care a fost sprijinit atunci de comunişti.
Proiectul de modificare a legii electorale a fost expertizat atunci de Comisia de la Veneţia, care a semnalat că introducerea votului uninominal în Republica Moldova ar comporta mai riscuri şi neajunsuri.
