Experta britanică Diane Bunyan este autoarea unui studiu recent care analizează participarea femeilor din țările Parteneriatului Estic în viața politică. Doar 10% dintre femeile din Moldova au poziții de lider în administrație sau în partidele politice. Un procent foarte mic chiar și pentru Parteneriatul Estic, arată un studiu finanțat de Consiliul Europei, care subliniază totuși că datele din Moldova corespund celor înregistrate la nivel global, unde deși reprezintă 51% din populație, femeile au doar o pondere de 10% la nivel decizional (în guverne, parlamente). De vină sunt - cu mici excepții pe care le găsim în statele din nordul Europei - stereotipurile culturale și prejudecățile de gen potrivit cărora rolul femeilor este să aibă grijă de casă și familie, iar cel al bărbatului să aducă bani în casă și astfel, să aibă acces la carieră și poziții decizionale. Programe ale Consiliului Europei ajută la schimbarea acestor mentalități. În Moldova, femeile cu potențial în politică sunt selectate și pregătite pentru alegeri, cu doi ani înainte de scrutin, în Georgia, partidele care includ femei pe listele lor electorale primesc sprijin financiar, în timp ce în Ucraina a fost impusa partidelor o cotă de 40% femei pe listele electorale la alegerile locale, explică într-un interviu cu Europa Liberă experta britanică Diane Bunyan, autoarea studiului Consiliului Europei care analizează participarea femeilor din țările Parteneriatului Estic în viața politică.
Europa Liberă: Doamnă Bunyan, care sunt principalele bariere în calea implicării în viața politică a femeilor din statele Parteneriatului Estic?
Diane Bunyan: „Aș spune pentru început că în nici o țară din Parteneriatul Estic nu există vreo lege care să pună piedici femeilor să candideze în alegeri. Însă marea problemă, așa după cum a rezultat din cercetările noastre, sunt stereotipurile care provin din moștenirea culturală, atitudinea societății vizavi de femei. Femeile sunt văzute ca fiind responsabile pentru familie, pentru cămin, iar bărbatul pentru activitățile din afara casei. Iar această imagine are un impact masiv asupra femeilor. Ele însele nu se văd candidați potențiali, nu fac un pas în față.
Partidele politice nu le consideră candidați cu potențial, și, de cele mai multe ori, nici nu le descoperă, nu le cunosc pe cele care poate ar vrea și ar putea, ar fi făcute pentru un astfel de serviciu public. Toate aceste idei preconcepute conduc la statisticile pe care le știm. Femeile lucrează în casă sau pe lângă casă, și chiar când au slujbe, lucrează în ocupații plătite prost, unde regăsim de multe ori femei: educație, servicii sociale și servicii de sănătate. Partidele politice, în general, nu susțin femeile, foarte puține partide sunt conduse de femei. Partidele nu au strategii de atragere și susținere a femeilor. Sunt puține exemple în societate de femei în poziții cheie si puține situații în care problemele femeilor sunt considerate importante.
Violența împotriva femeilor este un fapt care vorbește încă o dată despre locul femeilor în societate. Apoi, să nu uităm de situația financiară a femeilor. Pentru a concura în alegeri, femeile trebuie să aibă bani. Partidele preferă întotdeauna candidați care pot contribui la campanie, care sunt capabili să finanțeze campaniile. Chiar și pentru a te face cunoscut în partid trebuie să participi la diferite conferințe, si trebuie să ai bani și pentru aceste călătorii. Iar femeile, de regulă, nu îi au.”
Europa Liberă: În Moldova însă știu că există un program care identifică din timp femeile cu potențial în politică și le pregătesc pentru alegeri cu doi ani înainte.
Diane Bunyan: „Da, așa este. Dar și aici există aceleași bariere: atitudinile stereotipice cu privire la femei. Moldova are cel mai mare procentaj de femei cu studii superioare. 60% dintre absolvenții moldoveni sunt femei, dar nu toate aceste femei rămân în țară. Cu toate acestea, doar 30% dintre posturile de conducere sunt ocupate de femei. Femeile au cea mai mica creștere a venitului si cel mai mic procent de somaj. Ca atare, avem de-a face cu un mare contrast în Moldova.
Foarte des femeile educate pleacă din țară, și o dată cu ele si educația, abilitățile și cunoștințele lor. În Moldova femeile nu prea lucrează în afara casei, și dacă o fac, activează în domenii prost plătite. Doar 10% dintre femei au poziții de lider în administrație sau în partidele politice. Un procent foarte mic chiar și pentru Parteneriatul Estic.
Cu toate acestea există o serie de inițiative în Moldova pentru încurajarea femeilor să intre in politică: traininguri oferite de organisme internaționale și ONG-uri, identificarea femeilor cu doi ani înainte de alegeri, fapt care a condus la creșterea numărului femeilor alese la nivel local, pentru că s-au pregătit cu mult timp înainte de alegeri. Atitudinea moldovenilor se schimbă mai repede decât în celelalte state din Parteneriatul Estic.
Potrivit unui sondaj, 62% dintre repondenți au spus că genul persoanei care candidează la alegeri nu contează, si că mai importante sunt experiența si competența profesională. Parlamentul moldovean a adoptat o lege care impune o cotă de 40% femei în funcțiile de conducere, lege care nu a fost încă promulgată, dar oricum, este un pas important si va îmbunătăți cu siguranță situația femeilor din politica moldovenească.”
Europa Liberă: Femeile dețin mai puțin de 20% din locurile din Parlament, cu exceptia Belarusului. Cum explicăm faptul că un sfert din Parlamentul din Belarus este ocupat de femei?
Diane Bunyan: „ A fost o decizie a președintelui, care a impus această cotă de 30% femei în Parlament. Cu toate aceastea, au avut loc îmbunătățiri și în alte țări. Am spus mai devreme situația din Moldova unde femeile au fost antrenate și ajutate să candideze au fost sprijinite
Cu cât mai multe femei sunt alese cu atât se schimbă societatea, femeile devenind ele însele vectori de schimbare a mentalităților....
în campaniile electorale, în Ucraina li s-a dat ajutor la întocmirea listelor electorale. Dar să știți că sunt puține țările de pe glob unde femeile au o cotă de 20% în Parlament. Foarte puține țări europene au ajuns la o cotă de 40%. Putem învăța unii de la alții.
Cu cât mai multe femei sunt alese cu atât se schimbă societatea, femeile devenind ele însele vectori de schimbare a mentalităților. Oamenii văd și se obișnuiesc cu ideea ca o femeie să candideze, mai întâi o cunosc și data viitoare o si aleg. Mulți încă nu cred că locul femeii este în politică. Am experimentat asta în Georgia. În Ucraina mai puțin. Acolo se pune mai mult accent pe experienta si competențe.”
Europa Liberă: Ne puteți oferi exemple de bună practică, de măsuri corective și strategii pentru îmbunătățirea participării femeilor la nivel decizional în regiune?
Diane Bunyan: „Armenia are o cotă obligatorie de o femeie la fiecare cinci candidați pe o listă. Până acum, femeile care renunțau din varii motive puteau fi înlocuite de un bărbat. Acum se pare că această legislație se va schimba. Moldova a impus o cotă de 40% femei în Parlament. Sigur, chiar dacă încă nu a fost ratificată această piesă legislativă este o veste bună. Însă vedeți, aceasta este problema cu cotele, trebuie să fie impuse, aplicate, altfel nu își produc efectele.
Reamintesc excelentul program din Moldova care identifică femeile candidat doi ani înainte de alegeri, la nivel local. Ele primesc pregătire, sunt susținute, ca și candidați. Sunt învățate cum să vorbească în public, cum să își deruleze campaniile, cum să vorbească cu oamenii. Asta a dus la o creștere a numărului femeilor care sunt alese.
În Ucraina s-au făcut campanii împotriva cancerului de sân, pentru introducerea cotei de femei in parlament etc. În Armenia, se oferă anual un premiu consiliului local, pentru promovarea egalității femeilor cu bărbații, iar asta este foarte interesant, pentru că țintește locuri unde aceste preconcepții privind femeile sunt mai accentuate.
În Georgia, partidele care au 30% femei pe listele lor au avantaje financiare. Din păcate, singurele partide care au beneficiat de aceste stimulente sunt partide mici care nu au reușit să impuna nici un candidat. Destul de des femeile care reușesc să fie alese au fost cunoscute după ce au lucrat în ONG-uri, astfel ele au căpătat încredere în ele și experiență. Încet, încet atitutudinea votantilor se schimbă si devin mai atenți la competențele celor pe care ii aleg, si nu la gen. Puterea de acțiune și entuziasmul unui candidat sunt cele care fac diferența.”
